Ignama sălbatică este o plantă originară din America de Nord şi cea Centrală, utilizată foarte mult de azteci şi de mayaşi în scopuri medicale.
Ignama este de obicei recoltată după un an de creştere, uscată timp de mai multe ore într-un hambar ventilat, după care poate fi stocată, fără refrigerare, timp de câteva săptămâni.
Poate fi preparată în multe moduri: fiartă, zdrobită, grill, prăjită, coaptă sau sote.
Ignama sălbatică se găseşte şi la magazinele de produse naturiste sub formă de ceai, tincturi, extract lichid, tablete sau capsule.
Informaţii nutriţionale
O porţie de ignama (200 de grame) conţine:
Calorii – 158
Carbohidraţi – 37 g
Fibre – 5 g
Proteine – 2 g
Zahăr – 3 g
Ignama sălbatică este folosită pentru a trata colicile intestinale, dar şi dismenoreea, precum şi durerile ovariene sau uterine. Şi-a dovedit, de asemenea, eficienţa în ameliorarea artritei reumatoide.
Ignama a fost, la începuturile industriei farmaceutice, unul dintre principalele ingrediente ce se foloseau pentru fabricarea hormonilor cotraceptivi. Planta are capacitatea de a „hrăni” în mod special aparatul reproducător feminin.
Unul dintre beneficiile plantei este acela de a asigura o funcţionare optimă a glandelor hormonale, iar acest lucru are efect pozitiv asupra sistemului urinar, a celui respirator, dar şi a celui nervos.
Ignama este utilizată şi pentru a calma simptomele neplăcute ale menopauzei, dar şi pentru a împiedica retenţia de apă şi greţurile ce apar în timpul sarcinii.
Studiile au arătat că precursorii de hormoni pe care îi conţine planta ajută la prevenirea inflamaţiilor şi sunt benefici în tratarea reumatismelor în general. Diosgenina conţinută de această plantă e o substanţă de bază în industria farmaceutică, atunci când vine vorba despre producţia de cortizon, progesteron sau hormoni steroizi.
Ignama sălbatică mai are capacitatea de a uşura digestia, stimulând secreţia bilei. De asemenea, contribuie la scăderea colesterolului şi a tensiunii.