Deşi pare de necrezut, mostrele următoare de exprimare sunt extrase din lucrările unor oameni care doresc să profeseze în învăţământ la disciplina limba şi literatura română. Alarmant este faptul că s-au prezentat la examen persoane care nu scriu corect româneşte, deşi au absolvit Facultatea de Litere.
„Mihai Eminescu fregventează Junimea condusă de Titu Maiorescu” sau „La geneza poeziei 'Luceafărul' stă la bază basmul 'Fata din grădina de aur'” sunt doar două astfel de exemple, conform adevărul.ro.
Un alt absolvent al Facultăţii de Litere ignoră orice logică în exprimare, fascinat probabil de învelişul sonor al substantivului „codru”, pe care îl repetă la nesfârşit: „Tema poeziei (n.r. „Ce te legeni”) e natura şi iubirea faţă de codru. Aici poetul admiră natura, codrul mai ales primăvara şi vara atunci când codrul e înflorit, înverzit şi când păsările ciripesc, rândunelele sunt în codru şi îl admiră, aici poetul se simte bine în acest codru, unde e o linişte deplină, iar codrul parcă răsună de cântatul păsărilor care se află în acest codru”.
De asemenea, un alt candidat se ia la trântă cu descifrarea mesajului operei „Fiind băiet păduri cutreieram” şi conchide că „poetul era foarte atras de natura înconjurătoare, încă din copilărie pleca de acasă fără să le spună părinţilor”.
În opinia unui alt profesor de limba şi literatura română, „Mihai Eminescu este cel care împarte literatura română în două, înainte de Eminescu şi după el”.