„Este pentru prima dată în istoria politicii româneşti când un premier a ajuns să fie atât de detestat. În mai puţin de un an de zile, aproape toţi românii şi toate partidele din Parlament îl vor plecat de la conducerea executivului. Fără vreo alianţă politică formală între PSD, USR şi AUR, partide cu ideologii şi viziuni incompatible, astăzi există un consens de bun simţ că Florin Cîţu trebuie demis. Şi oricât de mult s-ar chinui unii şi alţii să-l ţină în viaţă, prin diverse tertipuri, acesta este mort politic. (...)
Premierul a fost în vacanţă două luni pentru campania internă din PNL, iar astăzi România este în pragul colapsului sanitar. Doar pentru asta, Cîţu nu mai merită să mai deţină nicio funcţie publică. Să stea cocoţat la partid, unde l-a uns domnitorul Klaus Iohannis. Guvernarea lui Cîţu şi domnia lui Iohannis, care a fost instaurată de şapte ani, au eşuat, nu statul român. În această perioadă de domnie, statul putea să funcţionează foarte bine dacă avea cine să-l conducă. Astăzi, Florin Cîţu va deveni istorie. Este un gest de maximă responsabilitate politică a PSD şi a partidelor parlamentare să voteze moţiunea de astăzi. Toate au decis, fără niciun acord, fără nicio alianţă, fără nicio înţelegere subterană că acesta trebuie să plece”, a transmis senatorul Paul Stănescu, secretarul general al PSD, într-un comunicat oficial.
Liderul PSD mai spune că „doar judecata românilor va putea oferi un guvern stabil care să gestioneze pandemia şi redresarea statului român”.
Parlamentul dezbate și votează, în plenul reunit al celor două Camere, marţi, de la ora 12.00, moţiunea de cenzură a PSD intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîţu!”.
Citește și Ziua decisivă pentru Florin Cîțu - Moțiunea de cenzură este votată în Parlament
Pentru căderea Guvernului Cîțu sunt necesare 234 de voturi în favoarea moţiunii. Conform calculului matematic, sunt şanse ca moţiunea de cenzură a PSD să fie adoptată de Parlament.
PSD, USR şi AUR, care au anunţat că susţin moţiunea, au împreună 280 de parlamentari, în timp ce PNL şi UDMR au 163, iar cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale nu participă la vot. Mai sunt şi patru deputaţi neafiliaţi care nu au anunţat cum vor vota.