Astfel, potrivit comunicatului, articolul 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor consacră independența și stabilitatea procurorilor, atribute care nu se mai regăsesc în forma amendată și votată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției. Modificarea adusă reprezintă astfel și o îndepărtare clară de la textul constituțional, care situează procurorii în cadrul autorității judecătorești.
În acest context, Ministerul Public își exprimă îngrijorarea față de tendința anacronică exprimată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției în ceea ce privește viziunea asupra procurorului și sistemului de justiție penală.
* Procurorii ar trebui să fie autonomi în luarea deciziilor și ar trebui să își îndeplinească sarcinile în afara oricăror ingerințe și presiuni externe, conform principiilor separației puterilor și responsabilității, mai precizează Ministerul Public.
Legile Justiției. Decizie: Președintele, păstrat în procedura de numire a procurorilor șefi
Reamintim că aleșii din Comisia pentru Legile Justiției au dezbătut, în trei zile de ședințe cu scandal, amendamentele cu cea mai importantă miză pentru Statutul procurorilor și judecătorilor. Concret, președintele a rămas în procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT, dar și a Procurorului General. Pe de altă parte, nu mai poate refuza numirea președintelui și vicepreședintelui ICCJ, dar îi poate revoca, la propunerea CSM, cum era și până acum. Totodată, joi, într-o ședință tensionată, comisia a aprobat amendamentul prin care președintele țării nu mai poate refuza numirea unor procurori sau judecători simpli, de data aceasta. La finalul ședinței de vineri, PNL, prin vocea Alinei Gorghiu, a catalogat aceste modificări drept o victorie de etapă. De fapt, PSD și-a abrogat multe dintre amendamentele propuse de parlamentarii PSD, sau mai mult, nici măcar nu au fost luate în dezbatere, cum sunt cotroversatele amendamente ale deputatului mitralieră, Cătălin Rădulescu.
