OMS trage un semnal de alarmă privind super-bacteriile care ucid zeci de mii de oameni anual.
Constatarea făcută de OMS este una sumbră, întrucât există foarte puţine noi medicamente eficiente care se află în stadii de dezvoltare în laboratoarele farmaceutice.
OMS avertizează că lipsa de noi antibiotice ameninţă lupta împotriva răspândirii bacteriilor rezistente la medicamente, care ucid zeci de mii de persoane în fiecare an. Aproximativ 33.000 de persoane mor în fiecare an în Europa din cauza unei infecţii rezistente la antibiotice, conform datelor europene, în timp ce în Statele Unite numărul deceselor este estimat la circa 35.000, potrivit datelor OMS, raportate la începutul anului 2020.
Organizaţia pentru sănătate a Naţiunilor Unite consideră că mobilizarea împotriva COVID-19 a dovedit faptul că progrese rapide pot fi realizate atunci ele sunt susţinute prin voinţă politică.
"Antibioticele sunt călcâiul lui Ahile pentru asistenţa medicală universală şi pentru siguranţa noastră sanitară", a declarat Haileyesus Getahun, coordonator OMS pentru divizia de studiere a rezistenţei antibacteriene.
"Ocaziile care se prezintă în lumina pandemiei de COVID-19 trebuie să fie fructificate pentru a sublinia nevoia unei investiţii durabile (în cercetare, n.r.) în producţia de noi antibiotice eficace", a adăugat el.
OMS a făcut public noul său raport asupra medicamentelor în curs de dezvoltare pentru a lupta contra super-bacteriilor, denumite astfel pentru că rezistă în faţa multor antibiotice clasice.
"Deşi există produse inovatoare în curs de dezvoltare, probabil că doar un mic procent dintre ele vor fi lansate pe piaţă din cauza ratelor ridicate de eşec înregistrate în acest proces", au avertizat autorii raportului.
Pentru prima dată, OMS a alcătuit astfel un catalog al medicamentelor antibacteriene non-tradiţionale. Organizaţia a recenzat 27 de astfel de medicamente, inclusiv antigeni monoclonali şi organisme bacteriofage, virusuri care infectează doar bacteriile şi care au fost îndelung utilizate în spatele "Cortinei de Fier" în perioada Războiului Rece, fiind descoperite în prezent şi în Occident.
Coordonatorul OMS pentru divizia de studiere a rezistenţei antibacteriene a sugerat înfiinţarea unui mecanism mondial ce va permite strângerea de fonduri pentru a combate rezistenţa bacteriilor, după modelul acţiunilor întreprinse pentru a dezvolta vaccinurile anti-COVID-19.
Rezistenţa la bacterii a continuat să crească, pentru că antibioticele sunt utilizate prea mult şi în mod abuziv, fie în creşterea animalelor, fie în tratamentele pentru oameni.
Bacteriile dezvoltă astfel rezistenţă şi nu mai răspund la tratamentele existente.
Trebuie deci să fie create noi antibiotice, însă grupurile farmaceutice sunt reticente în a învesti sume mari într-un sector care este considerat puţin rentabil.
Astfel, cele mai multe dintre antibioticele care au fost lansate pe piaţă fac parte din clasele de medicamente descoperite înainte de anii 1980, a subliniat OMS.
În raportul său anual, OMS precizează că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în prezent în etapa de dezvoltare nu permite combaterea eficientă a celor mai periculoase bacterii aflate în circulaţie.
Organizaţia a subliniat şi că 82% dintre antibioticele recent autorizate fac parte din clasele de medicamente faţă de care bacteriile s-au arătat deja rezistente.
