Viorica Dăncilă a declarat că, în calitate de președinte executiv al PSD, susține "100% efortul colegilor mei parlamentari de a reforma sistemul judiciar și de a alinia codurile penale la principiile constituționale și la prevederile europene, pentru înlăturarea oricărui abuz".
Dăncilă este convinsă că asistăm "la cea mai amplă campanie de dezinformare și intoxicare a opiniei publice de după Revoluție" cu privire la reformele din justiție.
"Sunt multe minciuni care circulă în spațiul public și care mizează în mod evident pe resorturile emoționale ce ar putea cataliza o reacție socială ostilă, indignată și radicalizată față de efortul majorității parlamentare de a transpune în legislația penală deciziile Curții Constituționale, ale Curții Europene a Drepturilor Omului și nu în ultimul rând prevederile Directivei 343/2016 privind prezumția de nevinovăție.
Se vorbește în moțiune despre așa-zisa amputare a instrumentelor de anchetă ale organelor de urmărire penală care nu vor mai putea astfel să prindă infractorii corupți, criminalii și violatorii.
Dar nu contează realitatea și adevărul – contează doar punerea unor etichete, ceea ce faceți dvs. astăzi", a declarat premierul României de la tribuna Parlamentului.
Potrivit prim-ministrului Dăncilă, se inventează situații în care, victima agresiunilor sexuale, ar fi obligată să dea declarații de față cu agresorul, dar se omite să se vadă că forma adoptată a Codului de procedură penală îi asigură victimei agresiunii sexuale statutul de martor vulnerabil care beneficiază de măsuri specifice de protecție, inclusiv audierea fără a fi în prezența autorului agresiunii.
Este singurul exemplu pe care Dăncilă l-a adus în discuție, fără a face referire la zecile de exemple invocate chiar de procurorii de Parchetul general și de judecători, nici la acuzațiile documentate cu privire la modul în care modificările trecute de PSD-ALDE îi avantajează pe Dragnea și Tăriceanu în procesele pe care le au pe rol.
"Referirile pe care Viorica Dăncilă nu le-a făcut și ar fi trebui să le facă țin de același fond de manipulare și mistificare pe care îl avem mai de mult și pe care l-am văzut și în discursul lui Liviu Dragnea de la mitingul PSD. El a scpus atunci că milioane de români sunt ascultați de statul paralel, că sunt probe fabricate, lăsându-l pe omul simplu să creadă că și probele din dosarul lui sunt contrafăcute, ceea ce era fals", a declarat profesorul de comunicare Dumitru Borțun într-o intervenție la Realitatea TV.
DIICOT: 4.700 de dosare vor fi închise dintr-un foc dacă legea intră în vigoare
Daniel Horodniceanu, şeful DIICOT, a anunțat marți că nu mai puțin de 4700 de dosare s-ar putea închide dintr-un foc, în urma unei singure modificari aduse de parlamentari la codul de procedura penală.
Procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat marți că articolul 305 din noul Cod de procedură penală care impune clasarea cauzei dacă, în termen de un an, procurorul nu începe urmărirea penală față de persoană, ar putea duce la închiderea a peste 4.700 de dosare dacă intră în vigoare în această formă.
„Discutăm ipotetic, 4.770 de dosare vor trebui închise" doar la DIICOT, a spus Horodniceanu, la întrebările ziariștilor.
Articolul 305 alineatul 11 prevede: „În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei."
Prevederea a fost denunțată și de DNA și de Parchetul general. DNA a acuzat că „aceste dispoziții sunt de natură să încalce prevederile constituționale referitoare la legalitatea procesului penal".
Parchetul General: 33 de articole neconstituționale printre modificările aduse Codului de procedură penală
Ministerul Public anunță, printr-un comunicat de presă că a finalizat analiza modificărilor aduse Codului de procedură penală, „inclusiv prin consultarea unităților de parchet și a structurilor specializate", și că a identificat 33 de articole de lege care prezintă elemente de neconstituționalitate.
Articolele de lege criticate se referă la aspecte esențiale ale procesului penal, respectiv: prezumția de nevinovăție; caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal; dreptul la apărare; drepturile persoanei vătămate; drepturile inculpatului; efectuarea unei anchete efective.
Una dintre obiecții privește modificările aduse articolului referitor la condițiile de punere în mișcare sau exercitare a acțiunii penale.
* Articolul a fost modificat în sensul că: "acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia", fiind înlocuită sintagma "presupunere rezonabilă" cu "indicii temeinice".
(...) Înlocuirea sintagmei anterioare „presupunerea rezonabilă" cu sintagma „indicii temeinice", legiuitorul poate crea o confuzie de interpretare. Esențial este și faptul că legiuitorul nu a corelat condițiile de punere în mișcare a acțiunii penale – art.15 – cu condițiile impuse pentru începerea urmăririi penale "in personam de la art. 305 alin.3 unde se prevede că "trebuie să existe probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală." Astfel, standardul de probațiune pentru dobândirea calității de suspect este mai ridicat decât cel de inculpat".
Analiza integrală a instituției conduse de Augustin Lazăr poate fi găsită AICI.
