De asemenea, Gheorghe Damian a fost condamnat la doi ani de închisoare şi amendă în cuantum de 4.800 de lei, cu suspendare, pentru şantaj. Mihail Răzvan Bumbu a primit o pedeapsă similară, fiind condamnat la doi ani de închisoare şi o amendă de 4.800 de lei, ambele cu suspendare, tot pentru şantaj.
În plus, celor trei li s-a interzis temporar de către instanţă să practice meseria de preot, aceştia au fost obligaţi să muncească în folosul comunităţii. Decizia a fost atacată atât de inculpaţi, cât şi de fostul episcop de Huşi, urmând ca dosarul să ajungă pe mesele judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi.
În acest proces, fostul episcop, pe numele său de mirean Corneliu Onilă (Corneliu Bârlădeanul – n.r.), a reclamat că ar fi fost şantajat cu publicarea unor imagini în care ar fi fost surprins în ipostaze intime alături de un bărbat.
După emiterea sentinţei, judecătorii au arătat şi care au fost motivele condamnărilor din acest caz.
Magistraţii au constatat că Jitaru a fost acuzat că, în perioada 30 mai 2017 – 14 iunie 2017, l-ar fi amenințat pe Onilă, pe atunci episcop al Episcopiei Hușilor, cu darea în vileag a unei fapte compromițătoare pentru persoana acestuia în scopul de a dobândi în mod injust atât un folos patrimonial, cât și unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea efectuată de Episcopul Episcopiei Hușilor, pentru postul de Episcop Vicar. Pe de altă parte, ceilalţi doi inculpaţi au fost acuzaţi că ar fi procedat similar, pentru obţinerea unei sume de 50.000 de euro.
„Pe 30 mai 2017, consilierii Episcopiei Hușilor, martorii B.S., R.G.P., T.M. și G.C., au fost abordați de inculpatul Jitaru, acesta din urmă precizând că deține un material compromițător cu Episcopul Episcopiei Hușilor şi spunându-le consilierilor că, în situația în care înaltul ierarh nu intervine pentru a-l recomanda pentru funcția de episcop vicar, acesta va publica în presă materialul compromițător și îl va folosi în cadrul Sinodului Mitropolitan din data de 15 iunie 2017 pentru a-l denigra”, au arătat magistraţii.
Ei au mai spus că, anterior, aflându-se în biroul martorului T.M., Jitaru i-ar fi arătat imaginile în care ar fi apărut Episcopul Hușilor și martorul L.V., protopop al Protopopiatului Bârlad, afirmând și față de acesta că dorea ca Episcopul Hușilor să-l propună la Sinodul Mitropolitan din data de 15 iunie 2017 pentru demnitatea de episcop vicar, în caz contrar amenințând cu devoalarea imaginilor în presă.
Astfel, martorii T.M. și B.S. i-au povestit Episcopului Hușilor cele derulate anterior, la inițiativa persoanei vătămate fiind chemați și martorii R.P.G., G.C. și L.V. În cursul întâlnirii, toți martorii menționați i-au relatat Episcopului Hușilor faptul că fuseseră abordați de Jitarudupă același tipar, că le fuseseră arătate frânturi din înregistrări în care s-ar afla în ipostaze compromițătoare Episcopul Hușilor.
„Întrucât amenințarea cu darea în vileag a acestor imagini așa-zis compromițătoare a stârnit o stare de temere persoanei vătămate atât cu privire la lezarea imaginii sale, cât și cu privire la lezarea imaginii Bisericii Ortodoxe, concluzia acestei întâlniri a fost aceea de a se analiza posibilitatea sesizării DNA cu privire la amenințările proferate de inculpatul Jitaru. În perioada imediat următoare, pe măsură ce data de desfășurare a Sinodului Mitropolitan se apropia, inculpatul Jitaru a intensificat amenințările cu publicarea în presă a imaginilor compromițătoare, inculpatul interesându-se dacă martorii i-au transmis Episcopului solicitările sale. Pe 12 iunie 2017, în jurul orei 12.00, la biroul persoanei vătămate O.C., Episcop al Episcopiei Hușilor, s-au prezentat inculpații Damian și Bumbu, aceștia solicitând suma de 50.000 de euro până a doua zi, banii urmând să fie expediați în contul parohiei Văleni, unde paroh este inculpatul Bumbu, inculpații amintindu-i persoanei vătămate de existența filmărilor compromițătoare”, au susţinutmagistraţii.
Magistraţii au mai afirmat că, în zilele de 13 și 14 iunie 2017,Damian şi Bumbu au purtat prin mesaje de tip SMS o corespondență cu persoana vătămată cu privire la suma de 50.000 de euro solicitată anterior.
„Pentru a disimula caracterul ilicit al sumei pretinse și pentru a contracara eventuale măsuri de înregistrare, inculpații Damianși Bumbu au folosit în permanență sintagma datorie, referindu-se la suma de 50.000 de euro solicitată, când au comunicat prin SMS cu persoana vătămată. Din discuțiile telefonice interceptate a rezultat faptul că suma de 50.000 de euro ar fi urmat să fie împărțită de cei doi inculpați, urmând a utilizabanii la achiziția unui autoturism:
Bumbu: Clasa E sau clasa Interlocutoare. Ba da! Te întrebasem ce-ai vă… Ce ţi-a spus G. când a venit la tine! Da’, lasă că vorbim când ne întâlnim. Ce… O rezolvăm ori azi, mâine, poimâine, săptămâna viitoare. … intrat și cu asta basta! Și eu o să am douăzeci și cinci de mii, partea mea. Asta-i ideea!”, au constatat judecătorii, în motivarea sentinţei.
Ei au adăugat că, din interceptări, a rezultat, de asemenea, faptul că Damian și Bumbu au avut opinii diferite în privința modalității de primire a sumei de 50.000 de euro cerute episcopului. Astfel, în timp ce Damian s-a pronunțat pentru primirea sumei în contul parohiei lui Bumbu, acesta din urmă a încercat să-l determine pe celălalt să meargă chiar în seara de 14 iunie 2017 la Episcopia Huși și să ia cash cei 50.000 de euro pretinși, el temându-se că tranzacțiile bancare ar lăsa urme.
„Mai mult, inculpatul Bumbu se temea ca persoana vătămată să nu se răzgândească și să nu le mai dea cei 50.000 de euro pretinși, optând pentru a rezolva chiar în seara de 14 iunie 2017. Discuțiile telefonice interceptate au relevat dese întâlniri între inculpații Damian și Bumbu și suspectul S.S., aceștia punând la cale un plan elaborat în încercarea de a pune presiune pe persoană vătămată în scopul obținerii rapide a sumei de 50.000 de euro pretinse, mesajele trimise stabilind ultimatumuri și termene foarte scurte. Probele administrate în cursul urmăririi penale au relevat faptul că rezoluția infracțională descrisă a apărut înainte de momentul mai-iunie 2017, inculpații plănuind încă din cursul anului 2016 șantajarea Episcopului Hușilor cu intenția de a obține pentru inculpatul Jitaru funcția de episcop vicar și, apoi, pe aceea deEpiscop”, au mai afirmat magistraţii.
Judecătorii au mai constatat că martorii au afirmat că episcopul Huşilor avea o stare intensă de temere.
„Martorul G.C. a declarat în fața instanței că, în timp ce se afla la serviciu, a fost contactat telefonic de inculpatul Jitaru, care i-a cerut să se întâlnească în incinta mănăstirii, reședința dumnealui. Când a ajuns acolo, inculpatul a scos un telefon mobil si i-a arătat niște imagini, ce nu erau foarte clare, dar din care și-a dat seama că era vorba de imagini cu caracter sexual în care erau surprinși doi bărbați. Inculpatul i-a spus martorului că în imagini este episcopul, iar cealaltă persoană – un fost elev de la seminarul teologic din Huși. Martorul B.S. a declarat că episcopul a fost șocat, a negat că ar fi adevărate acele afirmații sau întâmplări, dorind să cheme chiar martori în apărarea spuselor sale. că nu sunt adevărate acuzațiile aduse, fără a da nume. Martorul R.P. a declarat că episcopul s-a arătat foarte, foarte tulburat, chiar înfricoșat”, au mai arătat judecătorii.
Magistraţii au mai constatat că doi dintre inculpaţi, care ceruseră bani, au fost înregistraţi când au discutat cu fostul episcop: „Noi nu venim la Episcopie de 100 de ori! Dacă până mâine seară nu apar banii, știți prea bine de existența acelor filme. Nu vă jucați, situația este gravă! Aveți până mâine, la ora 12.00, timp să ne dați banii! Știți prea bine situația, ori dați banii, ori dăm publicității totul!”
Magistraţii au mai afirmat că, deşi inculpații sau partea vătămată pot fi calificați ca funcționari publici, niciunul dintre aceștia nu îndeplinește o funcție publică în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice, „Biserica nu este nici autoritate publică și nici instituție publică, cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Deținerea unor atribuții de control nu atrage incidența normei de agravare a răspunderii penale decât dacă activitatea infracțională este strâns legată de exercitarea lor. BOR este o instituție de drept privat, care se organizează și funcționează în baza prevederilor constituționale și ale Legii 489/2006, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice. Nici Constituția și nici Legea nr. 289/2006 nu stabilesc organizarea și funcționarea BOR, exercitarea oricăror atribuții realizându-se potrivit unor norme interioare stabilite autonom. Statutul BOR nu constituie și nu are putere de lege. În concluzie, în cazul niciunui inculpat nu poate fi reținută varianta agravată a infracțiunii de șantaj”.
În plus, judecătorii au afirmat că, în fapt, „caracterul real sau imaginar al faptei compromițătoare poate prezenta relevanță doar din perspectiva gravității faptei. Nu e necesar să stabilească dacă imaginile compromițătoare sunt sau nu reale, pentru evaluarea gravității infracțiunii fiind suficientă evaluarea atitudinii subiective a inculpaților. Toți inculpații au acționat cu convingerea că imaginile compromițătoare au caracter real. În privința caracterului compromițător al imaginilor, acestea surprindeau aspecte care țin de viața privată, aspecte care, aduse în atenția publică, raportat poziției pe care vătămatul o avea în cadrul BOR și principiilor promovate de aceasta, erau de natură să îi afecteze viața profesională. Acțiunile inculpaților au fost de natură a afecta libertatea de a acționa, vătămatul fiind constrâns să dea, respectiv să facă ceea ce inculpații i-au solicitat, iar în lipsa constrângerii exercitate, vătămatul nu ar fi dat curs solicitărilor”.
