Expresia "Corupția ucide" se aplică și în domeniul infrastructurii rutiere. Găurile date în bugetele pentru autostrăzi și drumuri de mare viteză au dus la un număr record de victime ale accidentelor rutiere în România, situație care ne plasează în lumea a treia, nu în UE.
Peste 1900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere petrecute în anul 2016 pe șoselele din România, conform informațiilor furnizate de Direcția Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).
În ceea ce privește numărul răniților în accidente rutiere, aproximativ 28.000 de persoane au fost rănite în accidente ușoare și 8.300 de persoane au fost rănite grav.
"Datele confirmă semnalele de alarmă trase de asigurători de-a lungul anului 2016, privind pericolul reprezentat de circulația pe drumurile din România", se spune în comunicatul Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.
La nivel mondial, accidentele rutiere reprezintă una dintre cauzele principale ale deceselor, fiind numite de Organizația Mondială a Sănătății o "problemă uriașă de sănătate publică".
Conform datelor IGPR, numărul accidentelor cu vătămări corporale înregistrate în 2016 a crescut cu 12% față de anul trecut, iar numărul persoanelor rănite ușor în accidente rutiere a crescut cu 15%. Mai mult, numărul accidentelor cu pagube materiale a crescut cu 5% față de 2015.
Trebuie însă ținut cont de faptul că multe dintre accidentele care se petrec pe drumurile din România nu sunt declarate la Poliție, fiind însă instrumentate de asigurători. Datele ASF arată că la sfârșitul anului 2015 erau aproximativ 275.000 de dosare de daună doar pe RCA.
În ultimii ani, sumele pe care asigurătorii le cheltuiesc cu despăgubirile au înregistrat creșteri foarte mari, mai ales în ceea ce privește despăgubirile pentru daune morale și vătămări corporale: despăgubiri mai mari cu aproximativ 140% în 2015 față de 2010, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară.
Sintagma "Corupția ucide" se aplică și în domeniul infrastructurii rutiere. Contracte cu dedicaţie, supraevaluări de costuri, plăţi pentru lucrări inexistente sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi, după 27 de ani de la Revoluţie, România nu are nici măcar 700 de kilometri de autostradă.
La aproape 100 de ani de la Marea Unire din 1918, România nu are încă o şosea de mare viteză care să lege cele trei provincii istorice, Muntenia, Transilvania şi Moldova. Nu are nici măcar una care să lege măcar două dintre ele.
În toți acești ani, multe vieți puteau fi salvate dacă politicienii aflați la putere și oficialii din Transporturi își făceau treaba.
