"Sperăm că prin acest proiect să descurajăm fugarii", a afirmat ministrul Justiţiei la finalul ședinței de Guvern de joi.
Alina Gorghiu a precizat, în context, că instituţiile cu atribuţii în domeniu "nu sunt pasive" la problema fugarilor: "Ştim că este o temă sensibilă, care generează o stare de nemulţumire în societate, pe care ne dorim să o rezolvăm definitiv".
Ministrul Justiției a oferit și câteva date de ordin numeric privind situația persoanelor care au primit în ultimii ani condamnări definitive, dar care se sustrag executării pedepsei. Aflăm astfel că din anul 2020 și până în prezent au fost aduse în România 2.607 persoane, faţă de care a fost dispusă urmărirea internaţională. Dintre acestea, 2.547 au fost aduse în baza mandatelor europene de arestare, iar restul prin procedura extrădării.
În acest an au fost aduse în ţară 621 de persoane, dintre care 17 în baza extrădării şi 604 în baza mandatului european de arestare. În prezent, 1.845 de persoane extrădate sau predate execută pedepse privative de libertate în penitenciarele din România, reprezentând 7,82% din numărul total al persoanelor aflate în sistemul penitenciar.
Totodată, dintre cele 1.845 de persoane din penitenciarele româneşti care s-au sustras executării pedepsei plecând din ţară, 880 au fost aduse în ţară având în vedere garanţiile oferite de Ministerul Justiţiei, prin ANP, cu privire la condiţiile de detenţie care vor fi asigurate.
"Instanţele atunci când judecă solicitările de extrădare sau mandatul european de arestare, în diverse state, solicită ANP, prin Ministerul Justiţiei, să arătăm care sunt condiţiile din penitenciarele româneşti. (...) În 2020, ANP a luat decizia extinderii spaţiului minim garantat de 3 metri pătraţi la toate regimurile de executare, că vorbim de deschis, închis, maximă siguranţă, pentru toate persoanele care urmează să fie predate în România în procesul de cooperare judiciară internaţională", a indicat ministrul Justiţiei.
Gorghiu a adăugat că în relaţia cu state precum Germania, Marea Britanie sau Suedia nu se mai înregistrează niciun refuz de predare. În schimb, spune ea, au fost iniţiate demersuri privind tratatele de extrădare cu state din afara UE, precum Canada sau Mexic.
"De asemenea, în perspectivă, avem în vedere încheierea de tratate bilaterale cu un număr de 13 ţări, fiind prezentată Guvernului această situaţie", a arătat ministrul.
Alina Gorghiu a mai precizat că în prezent Ministerul Justiţiei are două posturi de magistraţi de legătură în Italia şi în Franţa, dar doreşte să creeze încă un post în Marea Britanie şi unul în Germania. Aceşti magistraţi ţin legătura între Ministerul Justiţiei şi jurisdicţia unde se analizează cererile de extrădare.
"Am demarat proceduri interne pentru a identifica un post de execuţie pe care să-l alocăm unui magistrat de legătură pentru Marea Britanie - sunt cei mai mulţi fugari pe care i-am adus înapoi în ţară, din Marea Britanie - şi l-am informat pe premier că îmi doresc suportul pentru încă o poziţie de magistrat de legătură pentru Germania, pentru că Germania este de asemenea al doilea stat, după Marea Britanie, din care aducem cel mai mare număr de fugari în ţară", a transmis Gorghiu.
