Șeful Executivului de la Helsinki spune că a luat decizia pentru că n-a reuşit să implementeze, cu succes, reforma socială și pe cea din domeniul sanitar, așa cum a promis în campanie. Mai exact, voia să limiteze creşterea cheltuielilor sociale şi cu asistenţa medicală de la 2.4 la 0,9%. Obiectivul este dificil de pus în practică pentru că populaţia ţării îmbătrâneşte, dar și pentru că, prin tradiţie, statul oferă o asigurare medicală amplă cetăţenilor săi.
Cum Finlanda va prelua preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene de la România, la data de 1 iulie, ministrul român al Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, s-a gândit că această criză este de râs.
"În contextul bilanțului celor două luni de succes al Președinției Române la Consiliul UE, aș putea să afirm că Romania, dacă e nevoie, este pregătită să-și prelungească perioada mandatului și pentru a doua parte a anului 2019, în condițiile în care președintele Finlandei a acceptat azi demisia guvernului", a scris Alexandru Petrescu, pe rețeaua socială.
Ironia vine în condiţiile în care, înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului U.E., mulţi au atras atenţia că derapajele privind statul de drept pun sub semnul întrebării capacitatea ţării noastre de a face faţă cu succes. Finlanda a anunțat atunci că este pregătită să preia mai devreme șefia instituției europene.
