"Mi-a fost imposibil să-i fac o fotografie şoferului pentru că era prea întuneric şi, în plus, am fost şocată de ce a fost în stare să facă! Dar asta nu mă va împiedica să fac publice momentele prin care am trecut", îşi începe povestea o femeie a cărei identitate rămâne un mister. Experienţa sa, însă, va rămâne în amintirea multora...
"Cu câteva seri înainte, am luat un taxi împreună cu prietena mea. După ce am lăsat-o pe ea acasă, ne-am îndreptat spre strada pe care locuiam eu. Era seara, târziu, puţine magazine mai erau deschise, iar oameni pe stradă... şi mai puţini. Începuse să-mi fie puţin teamă... Mi-am scos telefonul şi m-am prefăcut concentrată la o discuţie imaginară. Dar toţi "senzorii de pericol" erau activaţi. La un moment dat, şoferul a început să încetinească şi a spus ceva... Din nefericire, nu am înţeles prea multe... Am prins doar că urma să tragă pe dreapta", îşi începe femeia povestea.
I-a fost imposibil să se împotrivească, bărbatul oprise deja maşina pe o stradă întunecată. Şi-a scos centura de siguranţă apoi, fără să scoată un cuvânt, a tras ceva de sub scaun. Femeia a observat ceva ce părea a fi o pungă maro.
"M-am speriat şi am încercat să-mi sun o prietenă, dar nu răspundea. În tot acest timp, îl urmăream cu privirea pe şoferul care coborâse deja din maşină. Brusc, ceva mi-a provocat o tresărire. L-am văzut cum se apleacă deasupra unei siluete chircite pe trotuarul rece şi umed. 'Ce-o face?', m-am întrebat, apoi am văzut cum silueta începe să mişte. Atunci mi-am dat seama că era o femeie bătrână. Părea buimacă, abia trezită din somn. L-am văzut pe şofer spunându-i ceva, în timp ce arăta spre punga maro. Nu înţelegeam, însă, ce-i spune... Bătrâna a făcut un semn cu degetul prin care părea să-l întrebe: 'Pentru mine?!'. Atunci, bărbatul a dat din cap în semn de aprobare. În acel moment, bătrâna s-a luminat la faţă şi i-a mulţumit", continuă femeia.
Câteva secunde mai târziu, taximetristul s-a urcat în maşină şi a reluat traseul, în linişte.
"La un moment dat, l-am întrebat dacă o cunoaşte pe bătrână. Mi-a spus că nu şi că atunci o vedea pentru prima dată. Apoi mi-a spus că în punga aceea maro era mâncare. 'Resturi?', l-am întrebat eu, nedumerită. 'Nu, doamnă, mâncare gătită. Eu şi iubita mea gătim împreună cu prietenii noştri pentru oamenii străzii. La fel am făcut şi de ziua mea, pe 30 ianuarie.', a mai spus bărbatul. Apoi am aflat că strângeau bani şi cumpărau haine şi pături pentru nevoiaşi. Pe măsură ce-mi povestea despre oamenii de care avea grijă, observam cum vocea i se schimbă. Era fericit!", continuă aceasta.
"Şi, tocmai când credeam că gestul său nu poate fi mai grandios, taximetristul a spus ceva ce m-a lăsat fără replică: 'De ce să aşteptăm ajutor de la autorităţi, când putem să începem noi să schimbăm lumea, în felul nostru şi după posibilităţile noastre?'", îşi încheie femeia povestea.