Magistrații susțin că, în mare parte, schimbările adoptate la Codurile penale nu au nicio legătură cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională şi nu fac altceva decât să ușureze situația inculpaților, mai ales a celor acuzați de abuz în serviciu.

Procurorii şi judecătorii contestă prevederile referitoare la diminuarea termenelor de prescripție și sporurilor de pedeapsă, dar și anularea unor infracțiuni precum neglijența în serviciu. Magistraţii acuză totodată şi o incoerenţă în actul normativ.

Din analiza modificărilor Codului penal, magistrații din Forumul Judecătorilor din România și Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au constatat că în mare parte acestea nu au nicio legătură cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională.

Sunt, în schimb, "o schimbare drastică și nejustificată a modului în care legiuitorul înțelege să creioneze politică penală a statului, cu un accent pronunțat spre evitarea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni și cu o lipsă totală de interes în ceea ce privește interesul general și situația victimelor".

Magistratii subliniaza ca ca nicio decizie a Curtii Constitutionale si nicio modificare obiectiva in ceea ce priveste sistemul de drept penal sau fenomenul infractional la nivel national nu justifica adoptarea unor modificari care duc la atenuarea sau eliminarea raspunderii penale.

Reacția Comisiei Europene după modificarea Codurilor Penale. Mesaj dur pentru România

Magistrații au prezentat o listă cu aceste modificari.

"- Diminuarea sporurilor de pedeapsa si a regulilor de aplicare a acestora in cazul concursului de infractiuni.

- Abrogarea unor infractiuni precum neglijenta in serviciu, forma agravanta de la abuzul in serviciu sau unele forme ale infractiunii de nerespectarea regimului armelor si munitiilor.

- Diminuarea termenelor de prescriptie generala pentru majoritatea infractiunilor si diminuarea termenului la care se implineste prescriptia speciala.

- Eliminarea posibilitatii aplicarii amenzii pe langa pedeapsa inchisorii cand prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos material.

- Limitarea infractiunilor in care acoperirea prejudiciului nu constituie circumstanta atenuanta.

- Introducerea cu titlu de circumstanta atenuanta a unui comportament firesc pentru orice cetatean, respectiv conduita buna inainte de comiterea infractiunii.

- Diminuarea fractiilor de pedeapsa ce trebuie executate pentru dispunerea liberarii conditionate."

Magistratii sunt nemultumiti ca este abrogată forma agravantă a infracțiunii de abuz în serviciu.

"Observăm, totodata, cu ingrijorare, incoerenta din cuprinsul aceluiasi act normativ, in mod vizibil directionata spre usurarea situatiei inculpatilor cercetati pentru anumite infractiuni de serviciu, respectiv pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu", arata cele doua asociatii.

Astfel, in doua articole succesiv, atunci cand este vorba de circumstante atenuante legiuitorul include infractiunea de abuz in serviciu, iar cand este vorba de circumstante agravante o elimina punctual dintre toate infractiunile de serviciu carora li se aplica agravanta.