După renunţarea la sistemul de termoficare al oraşului, Primăria Galaţi a cumpărat centrale termice pentru toate şcolile care erau încălzite centralizat. Astfel, toamna trecută, Liceul Tehnologic de Marină a fost dotat cu 33 de centrale termice de 100 şi 120 kW.
De câte centrale avea nevoie Liceul de Marină
Conform mai multor specialişti în termoficare, pentru suprafaţa care trebuie încălzită la Liceul de Marină, de 8.195 de metri pătraţi, nu este nevoie nici de jumătate din numărul de centrale cumpărat. De altfel, chiar administratorul instituţiei de învăţământ recunoaşte că la temperaturi pozitive funcţionează, prin rotaţie, doar cinci centrale. Când temperaturile au atins minus 15 grade au pornit zece, iar la minus 20 de grade ar trebui să intre în funcţiune 15, a mai spus administratorul.
În acelaşi timp, la un alt liceu gălăţean, cu o suprafaţă de încălzit similară, se folosesc o centrală de 160 kW şi două cazane de câte 700 kW, adică 1.560 kW faţă de cei 3.820 kW ai „marinarilor”. Adică s-ar putea folosi fără probleme 12-13 centrale de 120 kW. Mai mult, în specificaţiile tehnice ale producătorului scrie că o centrală de 120 kW încălzeşte optim o suprafaţă de 1.050 de metri pătraţi, deci la Marină ar fi fost nevoie teoretic de numai opt astfel de centrale.
Costuri de cel puţin două ori mai mari
Montarea celor 33 de centrale la Liceul Tehnologic de Marină a fost stabilită prin Hotărârea Consiliului Local nr. 280 din 31 mai 2017, votată în unanimitate. Anexa hotărârii precizează că sunt necesare 28 de centrale pentru şcoală şi alte cinci pentru internat, cantină şi sala de sport. Valoarea investiţiei a fost estimată la 2.292.059 de lei cu TVA. Consultatul Primăriei pentru proiectul tehnic a fost firma Termostil SRL.
Contractul a fost adjudecat, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), de asocierea AEG Tehnology SRL – Tehnoterm SRL, cu o ofertă de 1.797.034 de lei cu TVA. Dacă împărţim suma la 33, rezultă că Primăria a plătit pentru o centrală 54.455 de lei, cu tot cu alte cheltuieli. Adică aproape de trei ori mai mult preţul de la producător, unde agregatul costă 17.700 de lei.
Conform Biroului de presă al Primăriei Galaţi, centralele propriu-zise au costat 864.764 de lei fără TVA (1.029.069 de lei cu TVA), restul sumei reprezentând instalaţiile adiacente, proiectele şi alte cheltuieli auxiliare. Chiar si aşa, o centrală ajunge la suma de 31.183 de lei, mult peste preţul afişat de producător. Şi nu mai punem la socoteală discountul care se acordă în mod normal la o achiziţie foarte mare.
Tiparul achiziţiilor pe bani publici
În concluzie, s-a cumpărat de cel puţin două ori mai mult decât era necesar, la un preţ de cel puţin de două ori mai mai mare, cheltuindu-se astfel de patru ori mai mult decât trebuia. Aşa se desfăşoară, de fapt, cam toate achiziţiile pe bani publici din România. La înghesuială, toată lumea arată cu degetul spre proiectul tehnic (cel mai adesea supradimensionat şi supraevaluat), făcut, chipurile, de un specialist în domeniu şi se ascunde în spatele faptului că s-a desfăşurat o licitaţie publică.
În plus, „afacerea” de la Galaţi a fost mascată într-o hotărâre de Consiliu Local, aprobată pe repede-înainte, la adăpostul unei cauze nobile (să nu-i lăsăm pe copii în frig). Drept urmare, nu s-a mai întrebat nimeni de ce are nevoie un liceu de centrale cât pentru a încălzi Spitalul Judeţean şi nici de ce costă cât costă.
