Germania se alătură astfel clubului ţărilor care au adoptat o legislaţie liberală în acest domeniu, din care, în Europa, fac parte zece ţări, printre care Belgia, Elveţia şi Spania.
"Sunt foarte fericită deoarece este o zi istorică pentru recunoaşterea diversităţii sexuale şi pentru recunoaşterea drepturilor omului şi a persoanelor transgender şi non-binare în Germania", a declarat ecologista Nyke Slawik, unul dintre cei doi deputaţi transgender din Bundestag, într-un interviu acordat AFP.
"Legea privind autodeterminarea" permite persoanelor care doresc să îşi schimbe prenumele şi genul să înainteze o cerere la oficiul local de stare civilă, apoi să o oficializeze revenind după trei luni, după ce au ales între patru posibilităţi: feminin, masculin, diferit sau "fără menţiune despre gen".
Ministrul Familiei, Lisa Paus, a salutat o "zi foarte specială" pentru comunitatea LGBT+, apreciind că drepturile lor vor fi acum "considerabil consolidate".
Preînscrierile au fost deschise începând cu 1 august. Potrivit revistei Der Spiegel, aproximativ 15.000 de persoane au depus deja o cerere.
Noua lege înlocuieşte legislaţia ce datează din 1981, care prevedea o procedură costisitoare şi îndelungată, ce necesita două rapoarte psihologice în care candidaţii trebuiau să răspundă la întrebări foarte intime despre sexualitatea lor, a remintit Slawik. În cele din urmă, un judecător decidea admisibilitatea cererii.
Curtea Constituţională abolise deja, parţial, vechea lege şi a permis în 2010 abrogarea obligaţiei de sterilizare şi intervenţie chirurgicală înainte de schimbarea de gen.
"După mai bine de 40 de ani, aşa-zisa lege a transsexualilor, sinonimă cu expertize degradante şi încălcări ale drepturilor fundamentale, este abolită", a salutat noua lege asociaţia federală pentru apărarea drepturilor persoanelor transgender (BVT).
Miza uriașă a asasinatului de la Arad. Procurorii au descoperit interese de milioane de euro în spatele eliminării omului de afaceri Ioan Crișan
Aceasta va "uşura viaţa de zi cu zi a multor" membri ai comunităţii, a adăugat BVT într-un comunicat de presă.
Noua lege clarifică, de asemenea, cazul minorilor. Pentru persoanele sub 14 ani, doar părinţii sau tutorii sunt cei care vor putea iniţia procedurile. Minorii cu vârsta de peste 14 ani vor putea face demersuri singuri, însă numai cu acordul părinţilor. Ei vor trebui să prezinte o declaraţie care să indice că au solicitat sfatul unui psiholog sau al unui serviciu de protecţie a tineretului şi nu se va mai permite nicio altă modificare timp de un an.
Un sondaj publicat joi de institutul YouGov indică faptul că noua lege este acceptată în societate: 47% dintre cei chestionaţi s-au declarat total sau mai degrabă favorabili, faţă de 37%, care au respins-o.
Pe plan politic, criticile rămân, alimentate în principal de extrema dreaptă şi de dreapta conservatoare.
Deputata Dorothee Bar, membră a partidului conservator bavarez CSU, a acuzat miercuri guvernul, o coaliţie între social-democraţii cancelarului Olaf Scholz, Verzi şi liberalii FDP, că a produs un "proiect ideologic scandalos" şi prea permisiv.
De asemenea, unele organizaţii pentru drepturile femeilor se tem că bărbaţii prădători vor abuza de noua reglementare pentru a accesa cu uşurinţă spaţii rezervate femeilor şi fetelor, precum vestiarele, saunele sau adăposturile în care se refugiază victimele violenţei domestice.
"Este o teamă foarte răspândită", subliniază Nyke Slawik, dar care nu este justificată, potrivit acesteia, având în vedere noile prevederi legale. Pe de o parte, unităţile în cauză vor continua să îşi stabilească singure regulile de acces în acest domeniu, ceea ce asociaţiile transgender consideră deja că este discriminatoriu. În plus, aplicarea unor legi similare în alte ţări "nu a provocat o creştere a agresiunilor la adresa femeilor", a adăugat ea, deplângând tendinţa conservatorilor de a "crea un climat de frică şi prejudecăţi faţă de minorităţi pentru a profita" în plan politic.
