”Este un succes pe care l-a obținut președintele în procesul de negociere care a avut loc la nivelul C.E. și o provocare pentru România”, a spus ministrul despre suma obținută la Bruxelles.
Ministrul a precizat că două cauze principale ale nivelului redus de absorbție a fondurilor europene au fost faptul că proiectele nu respectau cerințele Comisiei Europene și lipsa stabilității echipelor de implementare a acestora.
”României i-a lipsit un lucru foarte important: pregătirea proiectelor din timp. Am avut schimbări de miniștri din șase în șase luni, lucru care a avut impact asupra domeniului. Ce a făcut echipa de dinainte era pus aproape întotdeauna sub semnul întrebării, pentru ca lucrurile să fie reluate aproape de la început. Stabilitatea echipelor de implementare este foarte importantă. Orice proiect are o perioadă de pregătire care poate ajunge la patru ani (...) Studiile de fezabilitate pentru proiectele de infrastructură de transport sunt neserioase. Proiectele adevărate pornesc de la studiu geotehnic. Documentațiile făcute în România nu au respectat cerințele C.E..”, a menționat ministrul.
Boloș a dat asigurări că lucrurile s-au schimbat și că guvernul are în pregătire ”Planul național de relansare și reziliență”
”După 14 ani de fonduri europene, România a fost în măsură să învețe să nu mai repete unele greșeli. În ultima perioadă, ne-am inspirat din modelul polonez, l-am studiat în detaliu. Polonezii pornesc foarte devreme negocierile cu C.E. După aprobarea banilor, statul membru trebuie să facă o serie de demersuri. Trebuie să parcurgi o perioadă de negociere în care să stabilești prioritățile de investiții, iar acest lucru trebuie să-l faci din timp. Pentru că nu am făcut acest lucru, am ajuns în clasamentul țărilor codașe în absorbția fondurilor europene. Astăzi, suntem cot la cot din punctul de vedere al draftului negocierilor cu polonezii. Din 2021, România trebuie să înceapă implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene”, a anunțat ministrul, la Realitatea Plus.
