Investitorii pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră au primit asigurări din partea Guvernului român în legătură cu schimbarea Legii offshore, spune Niculae Havrileț. Există deja și un draft convenit cu investitorii interesați de gazele din Marea Neagră.
Havrileț consideră că modificările ar putea fi înțelese greșit din cauza unor dispute politice și de aceea este nevoie de un consens la nivelul partidelor, care ar fi obținut numai după alegerile parlamentare.
„Imediat după ce în Parlament vom avea o altă structură, vom îmbunătăţi legislaţia offshore, astfel încât investitorii să aibă posibilitatea să-şi recupereze investiţiile activând într-o legislaţie stabilă, predictibilă şi mai ales non-retroactivă", a spus secretarul de stat pe Energie în cadrul unei conferințe pe domeniul Energiei organizate joi, scrie HotNews.ro.
Havrileț a precizat că a avut discuţii cu producătorii din zona Mării Negre și le-a promis că ministerul va pune în fața Parlamentului o nouă lege offshore, după alegerile legeislative.
Potrivit legii offshore, promulgată în decembrie 2018, firmele care ar vrea să extragă din Marea Neagră gaze vor plăti, pe lângă redevenţe, şi un impozit pe veniturile suplimentare. Acesta este un impozit progresiv care se va stabili în funcţie de preţul la care firmele vând gazele extrase.
Despre modificarea Legii offshore, ministrul Economiei, Virgil Popescu, declara în luna iulie că aceasta nu este posibilă din cauza lipsei unei majorități la nivel legislativ.
„Investitorii din Marea Neagră înțeleg faptul că Parlamentul nu este suficient de funcțional, cu majoritate stabilă, pentru ca Legea offshore să fie modificată”, a declarat în luna iulie ministrul Economiei, Virgil Popescu. „Toți așteaptă un nou parlament cu o majoritate stabilă, care să și vrea să facă acest lucru (n.red. să modifice Legea offshore)", a declarat ministrul pentru HotNews.ro. Virgil Popescu declara că este „convins că se va lua decizia de investiție de la anul".
Deciziile de investiție în Marea Neagră au întârziat foarte mult din cauza legislației nefavorabile companiilor care dețin licențele. OMV Petrom, care deține licență pentru perimetrul Neptun, alături de americanii de la Exxon, amână de la an la an decizia de investiții. Companiile solicită modificarea Legii offshore.
OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, estimat la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
România, în competiție cu Turcia și Ucraina pentru gazele din Marea Neagră
În lunile care au trecut, competiția crește și din partea altor țări în Marea Neagră. Niculae Havrileț consideră că abia de acum începe cursa pentru gazele din Marea Neagră și va câștiga cine va aduce primul gazele la țărm, adică „cine va fura startul".
Turcia a anunțat în luna august că a descoperit în Marea Neagră cel mai mare zăcământ de gaze naturale "din istoria sa", aflat în apropiere de granița maritimă cu Bulgaria și România. Președintele Erdogan declara atunci că rezervele sunt estimate la 320 de miliarde metri cubi. Acestea sunt mai mari decât cele din zona românească a Mării Negre, care sunt estimate la 200 miliarde de metri cubi. Zona este în apropierea perimetrului Neptun, unde a fost descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii, în urmă cu opt ani.
În cadrul conferinței pe Energie, Niculae Havrileț a atras atenția că regimul fiscal impus de Turcia este mult mai prietenos cu investitorii din zona gazelor, fiscalitatea fiind mult mai mică. În plus, acesta spune că nu trebuie neglijate nici interesele Ucrainei, care are gaze în aceeași zonă.
„O să vedem în zilele următoare că Ucraina va deveni mult mai vocală în a promova interesele din Marea Neagră", a mai precizat secretarul de stat în Ministerul Economiei, potrivit aceleiași publicații.
