În sesizare se arată că în data de 18 aprilie 2023, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al Comunei Brebu şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu (PL-x nr. 110/2018), lege care are ca obiect de reglementare trecerea Lacului Brebu, judeţul Prahova, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al comunei Brebu, judeţul Prahova şi în administrarea Consiliului Local Brebu, judeţul Prahova.
Şeful statului arată că având în vedere că Lacul Brebu - bun supus transferului prin legea criticată - nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, în lipsa unei declaraţii exprese a legii organice, acesta ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în aceea a unităţii administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Local al Comunei Brebu, potrivit art. 292 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, procedură la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil.
Mai mult, în conformitate cu decizia antereferită a Curţii, chiar şi în ipoteza în care Lacul Brebu ar fi fost declarat bun exclusiv al proprietăţii publice a statului printr-o lege organică, singura posibilitate de transmitere a acestui bun din proprietatea publică a statului în cea a Comunei Brebu, ar fi fost adoptarea unei legi organice de modificare a legii organice prin care bunul a fost declarat obiect exclusiv al proprietăţii publice, iar nu soluţia legislativă adoptată de Parlament. Astfel, prin nesocotirea dispoziţiilor art. 860 din Codul civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalităţii statuat în art. 1 alin. (5) din Constituţie, se precizează în sesizare.
Preşedintele arată şi neclaritatea cu privire la identificarea şi delimitarea bunului imobil care face obiectul transferului dreptului de proprietate rezidă şi în neconcordanţa în ceea ce priveşte suprafaţa acestuia. ”În expunerea de motive a propunerii legislative este prevăzută o suprafaţă de 3,617 ha, în timp ce în anexa legii, bunul figurează cu o suprafaţă de 4 ha. Lipsa delimitării concrete a bunului, cu atât mai mult cu cât acesta nu are nici carte funciară şi nici măsurători realizate, este de natură să creeze confuzie cu privire la identificarea bunului ce urmează a fi transmis din domeniul public al statului, aspect contrar exigenţelor de calitate a legii, care decurg din art. 1 alin. (5) din Constituţie”, spune preşedintele.
”Faţă de cele de mai sus, soluţia legislativă adoptată de Parlament contravine dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din Legea fundamentală, ce consacră la nivel constituţional modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică. În concluzie, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, a principiului legalităţii, ambele subsumate statului de drept, cu încălcarea regimului proprietăţii publice, precum şi cu nesocotirea rolului constituţional al Parlamentului, al Guvernului, dar şi a efectului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, mai spune Klaus Iohannis în sesizarea către CCR.
