Pe 30 septembrie, instanța supremă a dispus comunicarea raportului, asupra admisibilității în principiu a recursului ANI, iar cele două părți au avut termen 10 zile pentru a formula, în scris, un punct de vedere.
Următoarele proceduri, până la judecarea pe fond a recursului, prevăzute de art.493 din Noul Cod de Procedură Civilă, sunt: examinarea raportului de către completul de filtru, în camera de consiliu, fără citarea părților; soluționarea recursului în completul filtru, fără citarea părților, prin pronunțarea uneia dintre următoarele soluții: anularea recursului; respingerea recursului, ca vădit nefondat; soluționarea fondului recursului, în cazul în care se constată că este admisibil, iar problema de drept nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție; în cazul în care nu poate fi pronunțată niciuna dintre soluțiile menționate, completul de filtru pronunță, în camera de consiliu, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și fixează termen pentru judecata pe fond a recursului, cu citarea părților.
Procesul lui Iohannis a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție după ce, pe 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat raportul ANI, prin care s-a constatat că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate. ANI a făcut recurs, însă, pentru că dosarul a întârziat foarte mult, președintele Agenției, Horia Georgescu, a hotărât să trimită recent conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție o cerere prin care solicita, acestei instanțe, să stabilească un prim termen în vederea judecării urgente a 33 de dosare, care au ca obiect incompatibilitățile de tip "RAJA", printre care și cel al lui Klaus Iohannis.
Mai multe pe Agerpres.
