Marian are 18 ani și visează la o carieră militară. A cunoscut-o pe Alexandra în urmă cu un an și aveau aceeași pasiune, dansul. El face parte din ansamblul popular din Reşca, în timp ce ea dansa în ansamblul din Dobrosloveni.
În ziua tragediei Marian o aștepta pe Alexandra, plecaseră amândoi din sate diferite "la ocazie".
„În ziua aceea trebuia să-mi iau costumele de la teatru, că aveam miercuri seară turneu, apoi trebuia să merg la meditații. Alexandra mi-a spus că va veni și ea în oraș. Am plecat la ocazie și eu, de la Reşca, a plecat și ea. Am așteptat mult timp și eu ocazia, dar am ajuns în oraș. Am sunat-o de câteva ori și nu mi-a răspuns. Mi-am terminat treburile și am ajuns la sora mea, iar Alexandra tot nu mă sunase. O prietena a ei m-a întrebat seara dacă știu ceva de Alexandra. Apoi a venit tatăl ei la mine acasă și mi-a spus că nu știe nimic de ea. Toată lumea o căuta,” a povestit Marian, pentru libertatea.ro.
Tânărul o descrie pe Alexandra ca fiind o fată cuminte cu care putea vorbi orice. Șocat de cele întâmplate recunoaște că nici măcar nu a putut merge la Casa Groazei.
„Era o fată cuminte, cu bun simț, frumoasă. Puteai vorbi orice cu ea. Am ținut foarte mult unul la altul. Îi plăcea să cânte la vioară și să danseze. Nu am cuvinte, sunt șocat. Nu am auzit în viața mea de așa ceva, de un om care să fie atât de crud, capabil să facă așa ceva. (...) N-am putut nici să mă duc să aprind o lumânare”, mai spune băiatul.
Marian mai mărturisește că în satul lui, dar și în cele învecinate, mersul "la ocazie", este ceva normal pentru toți tinerii care vor să ajungă în oraș, pentru că în zonă nu sunt autobuze.