"Nu vom tolera" sechestrarea petrolierului Grace 1 produsă joi în largul teritoriului britanic Gibraltar din sudul extrem al Spaniei, a declarat ministrul, citat de agenţia de presă semioficială ISNA, precum şi de agenţia de ştiri Tasnim, preluate de France Presse.
Această operaţiune "nu va rămâne fără răspuns", a asigurat el.
Este "contrară reglementărilor internaţionale şi un fel de piraterie maritimă", a adăugat el, reluând declaraţii similare ale altor înalţi oficiali iranieni.
Sechestrarea petrolierului "creează un precedent periculos şi trebuie oprită acum", a scris pe Twitter ministrul iranian al afacerilor externe Mohammad Javad Zarif.
Întrebându-se asupra legalităţii sechestrării, el a reamintit că "Iranul nu este nici membru al UE şi nici supus unui embargou petrolier european".
Europa ar trebui să fie "împotriva extrateritorialităţii", spre deosebire de Statele Unite, a adăugat el.
"Reţinerea ilegală de către Marea Britanie a unui tanc cu petrol iranian în contul ''echipei B'' este pur şi simplu o piraterie", a mai spus Zarif, folosind o expresie ce face aluzie la consilierul american pentru securitate naţională John Bolton.
Fostul prim-ministru suedez şi fost ministru de externe Carl Bildt s-a declarat "intrigat" de "legalitatea sechestrării de către Marea Britanie a unui petrolier care se îndrepta spre Siria cu petrol iranian".
"Facem referire la sancţiunile europene împotriva Siriei, dar Iranul nu este un membru al UE. Iar UE, în principiu, nu-şi impune sancţiunile asupra altora. Asta fac Statele Unite", a asigurat Bildt pe Twitter, acum copreşedinte al think-tank-ului Consiliul european pentru relaţii internaţionale (ECFR).
"EXACT", a răspuns Zarif, de asemenea pe Twitter.
Nava iraniană este suspectată că a vrut să livreze ţiţei Siriei încălcând sancţiunile europene. Însă duminică, viceministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat că destinaţia petrolierului nu era Siria, o ţară în război de peste opt ani.
Teheranul a cerut eliberarea "imediată" a navei, dar justiţia britanică a autorizat imobilizarea ei până la 19 iulie.
Din 2011, Siria, unde regimul lui Bashar al-Assad are sprijinul crucial al Iranului în acest conflict, este ţinta sancţiunilor internaţionale care îi afectează în special sectorul petrolier, aminteşte Agerpres.