Iranul va da o lovitură Americii în ripostă la uciderea comandantului Gardienilor Revoluţiei Qassem Soleimani, a afirmat marţi liderul suprem iranian ayatollah-ul Ali Khamenei. Acesta a avut marți o întrevedere cu premierul irakian Mustafa al-Kadhimi, potrivit site-ului oficial al liderului Khamenei, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Tensiunile dintre SUA şi Iran, vechi de peste 40 de ani, au escaladat după ce armata americană l-a asasinat în capitala Irakului, Bagdad, pe generalul Qassem Soleimani, numărul 2 în ierahia de la Teheran, după ayatolahul Ali Khamenei.
Generalul iranian Qassem Soleimani, liderul Forţei Quds, a fost ucis pe 3 ianuarie 2020, la Bagdad, într-un atac cu dronă al forțelor americane.
Generalul Soleimani, însărcinat cu operaţiunile externe ale Gardienilor Revoluţiei şi reprezentant în regiune al ayatollahului Ali Khamenei, a murit la vârsta de 63 de ani în urma unui raid executat de aviaţia americană cu o dronă asupra convoiului său pe aeroportul din Bagdad. Odată cu el a fost ucis şi Abu Mehid al-Muhandis, comandantul secund al Hashd al-Shaabi, o coaliţie de forţe paramilitare irakiene dominată de facţiuni pro-iraniene şi ai cărei militanţi au luat cu asalt ambasada americană la Bagdad pe 31 decembrie 2019.
Pentru a justifica ordinul de a-l ucide, preşedintele american Donald Trump a dat asigurări după decesul lui Soleimani că acesta, pe care el l-a calificat drept "teroristul numărul 1" în lume, pregătea atacuri „iminente” împotriva unor diplomaţi şi militari americani.
Potrivit declarațiilor de la începutul anului ale Pentagonului şi preşedintelui Donald Trump, care a ordonat raidul, acesta a fost menit să descurajeze noi operaţiuni ale Forţei Al-Quds, după ce acţiunile acesteia au provocat moartea a numeroşi militari americani sau din ţări aliate ale SUA, ultima fiind un atac cu rachete comis asupra bezei irakiene de la Kirkuk, soldat cu moartea unui subcontractant american şi cu rănirea mai multor militari americani şi irakieni.
„Generalul Qassem Soleimani a ucis sau rănit grav mii de americani de-a lungul unei perioade îndelungate de timp şi plănuia să ucidă mulţi alţii ... dar a fost prins! El este responsabil direct sau indirect pentru moartea a milioane de oameni”, a argumentat Trump într-un mesaj pe Twitter, după uciderea lui Soleimani, într-o altă postare el afirmând că „Iranul nu a câştigat vreodată un război, dar niciodată nu a pierdut o negociere”.
Drept ripostă la uciderea lui Soleimani, Iranul a lansat rachete balistice împotriva unor baze militare irakiene ce găzduiau soldaţi americani.
Ulterior, rachetele iraniene au doborât un avion de pasageri Boeing 737, generând o tragedie: 176 de oameni au murit - 167 de pasageri și cei nouă membri ai echipajului. Avionul de pasageri, care aparținea companiei Ukrainian Airlines, s-a prăbușit, pe 8 ianuarie 2020, la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Imam Khomeini, din Teheran, având ca destinație Kiev. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au murit. Deși, inițial, autoritățile iraniene au negat orice implicare în accident, la trei zile după producerea lui au admis că l-au doborât din greșeală. Aeronava s-a prăbuşit în apropierea Teheranului la doar câteva ore după ce Iranul a lansat mai multe rachete balistice spre baze militare din Irak, vizând forţele americane.
Momentul în care o rachetă sol-aer a interceptat avionul cu pasageri care a decolat de pe aeroportul din Teheran miercuri, filmat de un martor ocular, a fost difuzat o zi mai târziu de New York Times. Imaginile de securitate arată că două rachete iraniene, lansate la distanță de aproximativ 23 de secunde, au lovit avionul ucrainean în Iran, pe 8 ianuarie, mai scria o zi mai târziu New York Times. După doborârea avionului ucrainean, în Iran au avut loc proteste antiguvernamentale. Numeroşi iranieni au ieşit în stradă, la Teheran, pentru a protesta faţă de autorităţi. Ei cerut demisia liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
După jumătate de an de la tragedia aviatică ies la iveală detalii șocante despre doborârea Boeingului ucrainean de armata iraniană, după extragerea datelor din cutiile negre ale aeronavei. Potrivit Biroului Francez de Analiză (BEA), care oferă asistență tehnică în anchetă, principala cauză a accidentului a fost o eroare umană. Soldatul iranian care a doborât avionul l-a confundat cu o rachetă de croazieră și a avut ”zece secunde să ia o decizie”, în contextul unui bruiaj de telecomunicații.
