"România nu duce lipsă de sânge, dar spitalele solicită cantităţi mari. În loc să cumpere medicamente, cum ar fi eritropoetina sau albumina, cer sânge. Mai mult, avem excedent major de plasmă, pe care nu avem unde să o stocăm, pentru că nu există suficiente echipamente frigorifice. Sperăm ca în curând să le avem", a mai spus directorul Institutului Naţional de Transfuzie Sanguină.
Întrebat ce face cu plasma în exces, Andrei Rosin a spus că aceasta se casează după o anumită perioadă.
"Ce facem cu plasma? O păstrăm o perioadă, apoi o casăm. Plasma poate fi stocată cel mult un an", a precizat Rosin.
El a adăugat că, în general, transfuzia ar trebuie să fie ultima soluţie, adică să fie folosită numai după ce au fost epuizate toate celelalte opţiuni.
"Transfuzia ar trebui utilizată ca ultimă soluţie, şi nu vorbim de traumatismele mari sau anumite intervenţii chirurgicale, unde timpul nu-ţi permite să tratezi medicamentos, dar, în anemii, de exemplu, sunt tot felul de medicamente - este adevărat destul de scumpe - care ar putea fi folosite", a mai spus Rosin.
El a vorbit şi despre sistemul de selecţie a donatorilor şi verificarea sângelui, în contextul incidentului de la Slatina, unde un bărbat a anunţat că va da în judecată Spitalul Judeţean de Urgenţă, întrucât a fost infectat cu virusul hepatitic B, după o transfuzie.
"În România, avem un sistem foarte vigilent de selecţie a donatorilor. În Germania, accentul nu se pune pe selecţia donatorilor, am văzut donând chiar şi persoane din rândul consumatorilor de droguri. În schimb, în Germania există aparatură de înaltă performanţă şi de mare fineţe, pentru depistarea sângelui cu probleme, pe care noi nu o avem. Ceea ce pot spune este că, în ultimul deceniu, în România au fost înregistrate doar două cazuri de infectare în urma transfuziei. În Germania au fost 70", a precizat Rosin.
În 2013, numărul donatorilor a crescut cu 7,5 la sută faţă de 2012, fiind în total 470.000 de donatori. Ţinta ar fi să ajungem la 700.000 de donatori pe an, a spus Rosin.
Legat de cazul din Slatina, Rosin a precizat că nimeni nu a fost infectat.
"Centrul de Transfuzie din Slatina şi-a făcut datoria. A depistat donatorul infectat. Acesta a fost oprit de la donare. Ancheta făcută la Centrul de Transfuzie arată că sângele transfuzat nu a fost infectat. Sunt riscuri numite «reziduale», care există peste tot în lume. În România, în ultimul deceniu au fost infectate în urma transfuziei două persoane", a adăugat directorul Rosin.
El a precizat că la Centrul din Slatina a fost făcută o anchetă la cererea ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
"Probele din octombrie şi decembrie recoltate de la donatorul depistat cu hepatită B în februarie atestă că în 2013 omul era sănătos. În febuarie, nu a mai donat, s-a certificat că are hepatită B. Suspectăm că donatorul a dobândit boala fie în urma unei intervenţii stomtologice, fie prin tatuaj. De la Centrul de Transfuzie Slatina nu s-a transmis nicio boală Riscul rezidual este foarte mic în România. Nivelul de calitate a sângelui este comparabil cu cel din Ungaria", a mai spus Rosin.
Potrivit directorului Institutului Naţional de Transfuzie Sanguină, donatorul a spus că nu a fost la stomatolog şi nici nu s-a tatuat."Fiind o declaraţie pe proprie răspundere, acestuia nu i se poate face nimic", a mai spus Rosin.
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Olt declarau, luni, că testele rapide pe probe de sânge recoltate de la donatorul şi pacientul de la Spitalul Judeţean Slatina suspectaţi că sunt purtători ai virusului hepatitei B au ieşit negative, precizând că se aşteaptă şi rezultatele de la Centrul Naţional de Hematologie.
Potrivit reprezentanţilor DSP Olt, vineri s-au prelevate probe de sânge atât de la donatorul de 22 de ani, suspectat că este purtător al virusului hepatitei B, cât şi de la pacientul căruia i s-a transfuzat sânge recoltat de la tânărul respectiv, iar rezultatele au ieşit negative.
"La o primă evaluare cu teste rapide a probei de sânge pentru determinarea antigenului HBS, rezultatul a fost negativ la pacientul care a fost expus post-transfuzional. Finalizarea anchetei este în derulare şi se va face în urma controlului Centrului Naţional de Hematologie Bucureşti şi a Ministerului Sănătăţii. S-au făcut teste şi la donator şi, din primele teste, au ieşit negative. Aşteptăm rezultatele şi de la Centrul Naţional de Hematologie, unde s-au trimis teste", a declarat Manuela Ştefan consilier principal al DSP Olt.
Directorul Centrului de Transfuzie Slatina, Ramona Lesnic, spunea că sângele provine de la un tânăr care dona în mod regulat sânge şi care la ultima donare, în decembrie, nu avea nicio boală, dar la testarea din 19 februarie, analizele l-au indicat drept suspect de hepatită B.
"Este vorba de un bărbat de 22 de ani, donator de mai mulţi ani la noi. Mereu analizele sale au ieşit foarte bune, inclusiv pentru hepatită B, C, sifilis, SIDA şi în momentul în care a venit în februarie, prin ultimele testări s-a costatat că înainte de a dona sânge şi a trimite sânge la spital s-a ridicat suspiciunea că ar avea hepatită B acest donator. Este procedura standard, care se foloseşte în toate centrele de transfuzie: dacă la ultima donare, având în vedere perioada de incubaţie a hepatitei B, de trei luni, sângele care a fost şi transfuzat la un pacient este suspect de această boală. Rămâne de văzut dacă pacientul respectiv poate fi investigat din punct de vedere paraclinic privind această suspiciunde hepatită B", declara directorul Centrului de Transfuzie Slatina.
La rândul său, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, Andrei Iordache, declara corespondentului MEDIAFAX că pacientul căruia i-a fost transfuzat sângele a fost chemat la spital pentru analize.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a dispus, în 28 februarie, efectuarea unui anchete la Spitalul Judeţean şi la Centrul de Transfuzie Slatina.