INS menţionează că la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (20,0%), veniturile în natură (7,4%), în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,6%), veniturile din agricultură (1,2%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,8%), potrivit Agerpres.
Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru bunuri alimentare, urmate de bunuri nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
INS precizează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2021, în medie, 34,0% din consumul gospodăriilor.
Cheltuielile pentru investiţii, destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, cumpărării de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc., deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%).
