O valoare mai mare decât cea din martie s-a înregistrat în iunie 2013, când rata inflaţiei a fost 5,37%.
În martie 2018, față de aceeași lună a anului trecut, alimentele s-au scumpit cu 4,01%, în medie, în timp ce mărfurile nealimentare au urcat cu 6,57%, iar prețurile serviciilor cu 2,9%.
Față de decembrie 2017, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat, în martie, la citrice (11,79%), fructe proaspete (10,59%) și alte legume și conserve de legume (8,07%).
Prețul combustibililo a crescut, în martie față de decembrie, cu 2,24%.
Gazele naturale s-au scumpit, în martie față de decembrie, cu 5,69%. În ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflația pentru
În februarie, rata anuală a inflației a crescut la 4,72%, în creștere față de ianuarie, când a fost 4,32%, și față de decembrie, când a fost 3,32%.
Într-o intervenţie la Realitatea TV, profesorul de economie Cristian Păun a afirmat că evoluţia infaţiei "este exact efectul politicii guvernamentale de creştere nesustenabilă a salarile, pentru că cei mai mulţi dintre beneficiari nu au economisit, ci au cheltuit mai mult. Mai există o problemă, observăm creşterea preţurilor pentru gaze naturale şi combustibili, adică utilităţi asupra cărora statul are o mare influenţă, directă sau indirectă. Vom vedea cum aceste creşteri de preţuti vor disipa către celelalte segmente din economie."
Alte efecte previzibile, a mai explicat Cristian Păun, sunt devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor. "Ambele vor creşte, ca urmare a creşterii inflaţiei, scrie asta în orice carte de economie. Decamdată, vina esre în mare partre în zona guvernamentală, pentru că s-a intervenit asupra unor mecanisme economice fundamentale, cum ar fi cererea şi oferta. Pe de-o parte, guvernul a crescut, oarecum artificial, veniturile, iar pe de alta le-a băgat beţe în roate producătorilor autohtoni, astfel încât aceştia n-au putut satisface cererea."
