Proiectul înregistrat la Bruxelles se numește „Opriți mâncarea falsă: originea pe etichetă”, inițiativa a fost deja avizată de către Comisia Europeană, iar acum organizatorii au la dispoziție un an de zile pentru a strânge un milion de semnături pentru susținerea sa, înainte ca oficialii de la Bruxelles să decidă dacă vor da curs acestei solicitări prin introducerea ei în legislația blocului comunitar.
Inițiatorii susțin că de înșelătoriile alimentare sunt afectați fermierii și consumatorii pentru că nu există o piață concurențială. Oamenii cer să se mărească frecvența și rigurozitatea controalelor asupra importurilor de alimente și furaje care intră pe teritoriul Uniunii Europene.
„Extinderea cerinței de indicare a originii la toate produsele alimentare pentru a preveni frauda, a proteja sănătatea publică și a garanta dreptul consumatorilor la informare. Trimiterea la țara de origine sau la locul de proveniență trebuie să fie afișată pentru a evita confuzia suplimentară a consumatorilor cu utilizarea referințelor geografice generale UE, NON-UE”, este una dinte solicitările de care trebuie să țină cont Comisia Europeană.
În acest moment, Codul Vamal al Uniunii Europene prevede că mărfurile care sunt importate din afara Uniunii Europene primesc certificat de origine din țara unde au fost prelucrate, iar pe etichete nu apare nicio mențiune despre materiile prime. Doar guvernul Italian a impus producătorilor de alimente să schimbe etichetele pentru lapte, brânză, paste, orez, roșii procesate și carne de porc procesată, aplicabile unităților care își desfășoară activitatea în peninsulă.
De ce nu trebuie să depozitezi niciodată cartofii lângă ceapă. Greșeala comună a românilor care strică proviziile din cămară
Prin urmare, cei care au început acest demers la Bruxelles susțin că este necesar să se stabilească, în mod transparent, că originea unui produs alimentar corespunde țării de proveniență a produsului și locului în care a fost prelucrat, ambele, dacă sunt diferite, trebuie să fie indicate pe etichetă sau în alte forme de informare pentru consumatori.
Potrivit datelor oficiale certificate de FAO, 10% din produsele alimentare din țările dezvoltate sunt susceptibile de a fi contrafăcute. Practicile de falsificare variază de la adăugarea apei în lapte pentru creșterea volumului până la utilizarea de substanțe chimice pentru a grăbi procesul coacerii fructelor și legumelor.
Printre cele mai falsificate 10 produse se numără uleiul de măsline extravirgin, mierea naturală, brânza, cafeaua măcinată, peștele, șofranul, vinul, parmezanul, băuturile alcoolice și ceaiul.
TOPUL ALIMENTELOR CONTRAFĂCUTE ÎN UE
- Ulei de măsline ultravirgin
- Miere naturală
- Brânză
- Cafea măcinată
- Pește
- Șofran
- Vin
- Parmezan
- Băuturi alcoolice
- Ceai
Sursa: FAO