Eurostat arată că majoritatea dintre cetățenii activi civic are studii superioare și venituri peste medie. Doar 2% dintre românii cu 8 clase sau mai puțin s-au implicat în societate, însă 9.3% dintre cei cu studii superioare și postuniversitare au fost mai implicaţi. Regula se aplică și la nivel european.
Potrivit institutului de statistică al Uniunii Europene, aproximativ 20% dintre europenii cu venituri mari și cu studii superioare au fost activi.
Statisticile arată că există un echilbru între implicarea femeilor și a bărbaților. 3.3% dintre femeile din România se implică în viaţa comunităţii. Procentajul bărbaţilor e de 3.9.
2015 a fost anul în care activismul din România a căpătat contur abia spre final. Explicația este una simplă. Dincolo de protestele pentru Roșia Montană, din 2013, abia după tragedia din Colectiv, din octombrie 2015, cetățenii au devenit mai implicați. Cele mai mari proteste au avut loc anul acesta faţă de ”Ordonanța 13”, actul normativ care ar fi schimbat felul în care România pedepseşte actele de corupţie.
Şi legislația electorală s-a schimbat tot în 2015, aşa că românii au prins curaj și inițiativă și s-au înscris în partide alternative sau au format altele noi pentru că acum cu doar 3 membri poţi întemeia o formaţiune politică.
