Péter Szilágyi a subliniat că, în urma „dictatului păcii de la Trianon”, maghiarii au fost animați de speranța că „limba noastră maternă, tradițiile și cultura noastră nu vor face parte doar din memorie, ci și din realitatea vieții de zi cu zi. Din 2010, Guvernul ungar depune eforturi pentru a îndeplini această speranță. În acest spirit, 150.000 de maghiari care trăiesc în străinătate au devenit parte a comunității maghiare de drept public. Scopul guvernului este de a permite maghiarilor care trăiesc în străinătate să prospere în patria lor și de a consolida identitatea maghiară a comunităților,” potrivit postului maghiar, citat de Napoca News.
Oficialul de la Budapesta a amintit că, la 4 iunie 1920, a avut loc o „pauză de doliu în birouri și școli, iar zeci de mii de oameni îmbrăcați în haine de doliu s-au adunat la Budapesta”.
„Clopotele au sunat, alarmele fabricilor au sunat, traficul s-a oprit. Potrivit deciziei marilor puteri, peste trei milioane de maghiari au fost blocați în afara granițelor țării.”
Secretarul de stat adjunct a declarat că „nu vom permite ca frontierele naționale să ne separe de semenii noștri”. „Am decis să începem reunificarea națiunii, iar maghiarii care trăiesc în străinătate vor deveni din nou membri cu drepturi depline ai națiunii”, a spus el. Datorită sprijinului rețelei de instituții de învățământ maghiare din străinătate, 300.000 de copii pot beneficia anual de educație de calitate în limba maternă în Bazinul Carpatic și în întreaga lume, a subliniat el.
