"Este extrem de rău. Un dezastru", a declarat agenţiei MEDIAFAX George Copos, proprietarul a trei hoteluri şi al unei firme de transport pe cablu în Poiana Braşov. El spune că şi industria hotelieră, şi cea de transport pe cablu suferă din cauza absenţei turiştilor.
"Din data de 15 decembrie nu am mai avut temperaturi cu minus. Pentru transportul pe cablu, în care am investit 17 milioane de euro, vom avea o nerealizare a bugetului de mai mult de jumătate. Şi la hoteluri am avut investiţii de peste 20 de milioane de euro, iar în luna ianuarie vom avea o scădre la jumătate a bugetului estimat iniţial. Totul este la jumătate", a adăugat Copos.
El spune că din cauza vremii calde, nu au putut funcţiona nici tunurile care produc zăpadă artificială.
Copos este totuşi într-o situaţie fericită cu scăderi de 50%, pentru că în cazul multor hoteluri gradul de ocupare este de doar 10-20%.
"Gradul de ocupare în Predeal, dar şi în alte staţiuni, a scăzut la 20% în weekend şi la zero în timpul săptămânii. Până vineri au mai fost ceva ruşi la munte, care au făcut Crăciunul pe stil vechi, dar acum nu mai este nimeni. Anul trecut, pentru întreaga lună ianuarie, gradul de ocupare era de 80-90%. În perioada 4-11 ianuarie au fost anulate toate rezervările pentru restul lunii ianuarie", spune Dan Măluşel, proprietarul hotelului Ursuleţul şi al discotecii The Office din Predeal.
El a afirmat că inclusiv evenimentele sportive din această perioadă au fost amânate. Printre acestea, campionatul internaţional de snowmobile, care trebuia să aibă loc la Predeal în perioada 24-26 ianuarie, unde erau aşteptaţi peste 200 de participanţi din şase ţări, a fost amânat pentru începutul lui martie.
"În această lună vom avea doar 20% din turiştii pe care i-am avut anul trecut în ianuarie", estimează Măluşel.
De pierderi vorbesc şi reprezentanţii hotelului Piatra Mare din Poiana Braşov. "Avem 20% din turiştii care veneau anul trecut în ianuarie. Acest lucru le aduce pagube hotelierilor. Nu ne ajută temperaturile şi nu pot funcţiona tunurile de zăpadă", a afirmat directorul hotelului, Lucian Barna.
Nici la Moeciu hotelurile şi pensiunile nu au motive de bucurie. "Avem două complexe cu 800 de locuri la Moeciu şi la Fundata, unde avem şi două pârtii. Din acest an nu funcţionează, pentru că sunt temperaturi crescute. Am avut şi lotul Ucrainei de schi biatlon, care trebuia să stea două săptămâni, din 30 decembrie. Erau peste 30 de oameni, dar au plecat după câteva zile, pentru că nu era zăpadă", a spus Bogdan Gârbacea, directorul economic al firmei Cheile Grădiştei.
Şi Liviu Cocoş, primarul oraşului Predeal, spune că în această perioadă sunt la munte doar 20% din turiştii care veneau anul trecut. "S-au anulat şi evenimente. Suferim cu toţii, şi firmele, şi autorităţile locale", a spus Cocoş.
Sorin Văduvoiu, directorul general al agenţiei Perfect Tour, spune că comportamentul clienţilor din România este unul "last minute" şi în strictă concordanţă cu previziunile meteo imediate, spre deosebire de cei care cumpără sejururi la schi în Austria de exemplu, unde rezervările se fac cu mult timp înainte.
"Cu siguranţă, dacă nu va ninge şi dacă temperaturile vor rămâne ridicate, un segment însemnat de pasionaţi ai sporturilor de iarna se va reorienta pentru sejururi către destinaţii unde există zăpadă", afirmă Văduvoiu.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în luna ianuarie a anului au ajuns în staţiunile de la munte aproximativ 468.000 de turişti. "În luna ianuarie din acest an dacă vor fi în total 150-170.000 de turişti la munte, va fi bine. Hotelurile mari merg ceva mai bine pentru că au semnate contracte corporate şi evenimente, dar pensiunile şi unităţile mici au scăderi de 80-90%", spune Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
El spune că în medie un turist stă la munte două nopţi şi cheltuieşte pe cazare şi masă peste 100 de euro. În consecinţă, cei peste 300.000 de turişti care vor renunţa să meargă la munte în această lună le produc hotelurilor şi restaurantelor pierderi mai mari de 30 de milioane de euro, adică un milion de euro pe zi.
"Oamenii care au renunţat sunt persoane cu venituri medii sau mari şi care în weekend merg la baruri sau restaurante. Deci dacă aceştia nu mai ajung la munte câştigă Centrul Vechi din Bucureşti, mall-urile, cluburile, barurile şi restaurantele", a adăugat Răducan.
Turoperatorii spun că pierderile ar fi mult mai mici dacă oferta din staţiunile montane ar include mai multe posibilităţi de agrement. "Încălzirea globală şi dispariţia zăpezii din staţiunile de munte este un proces lent, care a început, însă, de câţiva ani şi care va continua. Singura soluţie pentru a combate scăderea traficului turistic este diversificarea ofertei şi apariţia a noi modalităţi de petrecere a vacanţei, cum ar fi construirea de aqua parcuri în staţiunile de munte", crede Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45.
Şi Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), spune că investitorii ar trebui să se concentreze pe agrement. "Noi îi încurajăm şi vrem să identificăm noi posibilităţi de dezvoltare a agrementului. Vom iniţia un dialog cu autorităţile locale pentru a dezvolta infrastructura de agrement", a mai spus el.
Dan Măluşel spune că staţiunile montane ar trebui să se reorienteze şi spre alte activităţi şi să se transforme şi în staţiuni balneare unde oamenii vin şi să se refacă, nu doar să schieze.
"Să fim mai buni, asta trebuie făcut. Dumnezeu dă frigul", afirmă George Copos.
