BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un "impediment legal" referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate", aşa cum a invocat MAE "în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin".
BEC reaminteşte că în exercitarea dreptului la vot, "alegătorii pot utiliza şi formularul declaraţiei pe proprie răspundere, descărcat de pe site-urile BEC şi MAE, care poate fi completat în afara secţiei de votare, "cu îndeplinirea condiţiei privind datarea şi semnarea acestei declaraţii numai în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare din străinătate".
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a fost întrebat, vineri, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, susţinând că BEC a adoptat o hotărâre "care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (...) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii".
Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.
"Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utlizare la maximum a capacităţii logistice evident va creşte numărului celor care doresc să voteze", a justificat ministrul de Externe.
Reacţia MAE
"Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de Comunicatul Biroului Electoral Central (BEC) nr.30 din 7 noiembrie 2014 prin care se fac precizări cu privire la buna desfășurare în străinătate a alegerilor pentru Președintele României, în turul II de scrutin din 16 noiembrie 2014.
Analizând Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 privind interpretarea prevederilor art.54 alineatul 1 din legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României (anexată), emisă de BEC în urma reuniunii din 4 noiembrie 2014, în format Biroul Electoral Central (BEC) – Biroul Electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate (BE48SVS) - Ministerul Afacerilor Externe (MAE), şi luând în considerare o serie de alte prevederi ale Legii 370/2004 care stabilesc termene imperative referitoare la înfiinţarea de secţii de vot, MAE a constatat că din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare. Astfel, MAE, de bună credinţă, a solicitat BEC, prin intermediul BE48SVS, în data de 5 noiembrie 2014 precizări suplimentare.
Urmare demersului MAE din 5 noiembrie 2014, BEC a transmis adresa nr.1391 ic/BEC/P/2014 şi comunicatul BEC nr. 30, ambele difuzate în noaptea zilei de 7/8 noiembrie 2014. Prin acestea, BEC comunică explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate.
Prin urmare, înţelegând că, din momentul emiterii, în noaptea de 7/8 noiembrie 2014, a adresei nr.1391 ic/BEC/P/2014 şi comunicatului nr. 30, „BEC (…) a creat cadrul legal pentru exercitarea de către autoritatea publică centrală cu competenţă exclusivă în organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate”, MAE informează că se află într-un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor, deciziilor, adreselor şi comunicatelor emise de BEC", anunţă un comunicat al MAE.
Organizarea MAE: Cozi uriaşe în diaspora şi sute de sesizări
Cozi uriaşe s-au format în ziua de 2 noiembrie, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în mai multe oraşe din străinătate, unde alegătorii au reclamat proasta organizare.
Tensiuni au apărut la Londra, Paris, Viena, Munchen sau alte oraşe europene, în unele locuri, oficialii amvasadei chemând poliţia locală pentru a-i îndepărta pe alegători.
BEC a primit peste 200 de sesizări prin care români din străinătate cer mărirea numărului de secţii de votare din diaspora la turul 2 al prezidenţialelor şi reclamă atât lipsa de secţii în anumite localităţi cât şi nereguli în procesul de votare, scrie Mediafax.
REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE DIASPORA: Iohannis, pe primul loc
Candidatul ACL la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis, a câştigat detaşat alegerile din străinătate, turul I, cu 46,17% din voturi - 73.912 de voturi. El a fost urmat la mare distanţă de Victor Ponta, care a adunat 15,9% din voturi, un total de 25.566 de voturi, arată rezultatele finale publicate de BEC, joi.
Iohannis a câştigat în Austria, unde a primit 2179 de voturi, comparativ cu cele 302 ale lui Ponta, dar şi în Belgia, unde a primit 3015 voturi, faţă de 577, ale contracandidatului său principal.
Românii din Viena s-au plâns că nu au reuşit să voteze şi că oficialii ambasadei au chemat Poliţia, la închiderea urnelor.
Candidatul ACL s-a impus şi în Canada, cu 1337 de voturi, comparativ cu cele 236 ale lui Ponta. Şi în Canada, românii au fost nemulţumiţi de organizare, invocând numărul mic de secţii de votare.
Iohannis a luat 5.048 de voturi în Germania, acolo unde Ponta a primit doar 506.
REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE DIASPORA. Iohannis a câştigat şi Franţa, cu 3993 de voturi la 629, o diferenţă considerabilă. Sute de români s-au plând că nu au putut vota din cauza dezorganizării de la ambasadă. Şi la Paris, Poliţia a fost chemată de personalul ambasadei.
În Italia, situaţia a fost asemănătoare. Iohannis a obţinut 16.054 voturi, Ponta - doar 6.107.
În Marea Britanie, Iohannis a obţinut 4.742 de voturi, iar Ponta doar 735. La Londra, alte câteva sute sau chiar mii de români s-au plâns că nu au putut vota.
REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE DIASPORA. În Republica Moldova, Victor Ponta s-a impus, la o distanţă de o mie de voturi. Candidatul PSD a obţinut 8.202 voturi, spre deosebire de cele 6.986 ale lui Iohannis. Este una dintre puţinele ţări câştigate de Ponta, care s-a mai impus în Coreea de Nord, Zimbabwe, Pakistan, Brazilia şi teritoriile palestiniene.
În Spania, Iohannis a câştigat fără probleme, cu 16.390 de voturi la 4.768.
În Statele Unite a câştigat tot Klaus Iohannis, cu 3.473 de voturi la 559.
Iohannis a câştigat şi în teatrele de război, acolo unde votează militarii români. În Irak, candidatul ACL a adnat 40 de voturi, comparativ cu cele 23 ale lui Ponta. În Afganistan, candidatul ACL a primit 151 de voturi, Ponta doar 61.
