”Nu ne mai putem permite să fim luaţi ostatici de cei care paralizează politica externă europeană prin veto-ul lor. Cei care fac asta se joacă, pe termen mai scurt sau mai lung, cu coeziunea Europei”, a spus Maas într-o conferinţă de presă la Berlin.
”Prin urmare, o spun deschis: veto-ul trebuie să dispară, chiar dacă acest lucru înseamnă că putem fi puşi în minoritate”, a adăugat şeful diplomaţiei germane.
În unele cazuri, precum cele legate de fiscalitate sau politică externă, pentru ca deciziile să fie adoptate este necesar votul unanim al statelor membre. Astfel, prin dreptul de veto, o țară poate bloca sau întârzia luarea unor poziţii de către UE.
”Pentru că am considerat mereu solidaritatea internă şi suveranitatea externă ca feţele aceleiaşi medalii, acum, după crizele interne, trebuie să facem din nou progrese în capacitatea de acţiune a UE în materie de politică externă”, a insistat Maas.
În ultima perioadă, Ungaria şi-a folosit cu regularitate dreptul de veto pentru a bloca declaraţii critice despre China. Recent, Budapesta a refuzat să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni. De asemenea, alături de Polonia, cele două țări - acuzate că subminează valorile democratice- au blocat, anul trecut, adoptarea bugetului multianual al UE şi planului european de relansare conceput pentru a ajuta statele membre să facă faţă pandemiei.
Revenirea la un principiu al majorităţii în cadrul unui vot între statele membre ar permite să se evite ameninţarea unei Uniuni Europene ”cu două viteze”, a conchis ministrul german de Externe, potrivit Agerpres.
