Decizia nu este definitivă, scrie Agerpres.
Dănuț Căpățână mai are o condamnare de 4 ani și 4 luni închisoare, dată în august 2016 de Tribunalul Constanța, într-un dosar în care este acuzat că a fraudat un contract de concesiune a serviciului de producție, distribuție și monitorizare a oxigenului medical din spital.
Fostul manager a fost trimis în judecată de DNA în august 2016, alături de Constantin Virgil Ivan, director general al unei societăți, precum și persoanele juridice SC Picus Consulting SRL (firmă controlată de Dănuț Căpățână) și SC Performance Profile SRL (fostă SC Rusmap Consulting SRL, având ca acționar și administrator pe Dănuț Căpățână).
Potrivit DNA, în perioada iulie 2009 — mai 2016, în calitate de manager al spitalului, Căpățână a pretins, de la mai mulți reprezentanți de firme, sume de bani în cuantum de aproape 311.000 euro, 28.000 USD și peste 4,7 milioane lei, din care a primit în total aproape 198.000 euro, 28.000 USD și peste 4,7 milioane lei.
"Banii au fost primiți atât în mod direct, cât și prin intermediul SC Picus Consulting și patru firme off-shore deținute de inculpat sau de amici ai acestuia, în schimbul încheierii, derulării în bune condiții și plății la timp a facturilor aferente contractelor încheiate între Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța cu acele societăți. Aceste contracte vizau achiziția de servicii IT și ulterior de mentenanță IT, servicii medicale de medicina muncii destinate angajaților spitalului, servicii medicale constând în analize de laborator. Sumele achitate cu titlu de mită au fost virate de reprezentanții societăților care au încheiat contracte cu spitalul în conturile SC Picus Consulting și al firmelor off-shore, în baza unor contracte de prestări servicii de consultanță fictive", susțin procurorii.
DNA precizează că, din totalul banilor primiți cu titlu de mită, peste 4,7 milioane lei au provenit de la Virgil Ivan, fiind remiși în perioada iulie 2009 — mai 2016, în vederea derulării în bune condiții a două contracte și a plății la timp a facturilor aferente acestora, sub forma unor plăți lunare aferente unor servicii de consultanță neefectuate.
"Căpățână și-a început activitatea infracțională imediat după numirea sa în funcția de manager. Atunci, profitând de faptul că, anterior, deținuse funcția de manager la o societate cu activitate în domeniul medical, el a negociat cu directorul general al acelei societăți, Virgil Ivan, menținerea unui contract încheiat anterior între firmă și SC Picus Consulting, prin care Căpățână își încasa salariul aferent funcției de manager. În schimbul acestor sume de bani, Căpățână se angaja că vor fi achitate la timp facturile pe care spitalul le emitea către această firmă și că imaginea societății va fi protejată pe plan local, în contextul în care inculpatul știa că firma de servicii medicale dorea să-și extindă activitatea în județul Constanța", mai spune DNA.
Ulterior, în perioada 2010 — 2011, activitatea infracțională a lui Căpățână s-a extins, el propunând colaboratorilor apropiați care dețineau societăți încheierea unor contracte de consultanță fictive cu anumite firme off-shore, în schimbul facilitării încheierii/ menținerii/ reînnoirii contractelor cu spitalul, plății la timp a facturilor și derulării fără incidente a acestora.
"Toate firmele de la care inculpatul a pretins și primit mită în prezentul dosar sunt firme cu care inculpatul colaborase anterior sau pe ai căror reprezentanți îi cunoscuse, asigurându-se astfel că riscul unui eventual denunț este minim, fapt confirmat de perioada lungă în care și-a derulat activitatea infracțională. Inițial, inculpatul a încasat sumele reprezentând mita în conturile a două firme de tip off-shore indicate de un prieten al său, iar din 2011, el a încasat sumele reprezentând mita printr-o firmă off-shore la care devenise acționar. La sfârșitul anului 2013, inculpatul a mai înființat încă o firmă off-shore prin intermediul unei persoane din familie. Ulterior, din banii primiți drept mită, o parte au fost virați către SC Performance Profile, iar altă parte au fost retrași, fiind folosiți pentru achiziționarea a diverse bunuri și servicii (locuințe, excursii în străinătate)", mai arată procurorii.
Contractele de consultanță încheiate de Căpățână cu societățile care dădeau mita mascată erau similare, iar aceleași rapoarte de consultanță întocmite în vederea justificării sumelor de bani se livrau către mai multe firme, menționează DNA.
