Majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prn prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung, se arată într-un comunicat al Fondului Monetar Internaţional (FMI).
"Activitatea economică din România se menţine puternică, şomajul înregistrând minime istorice. Îngrijorările legate de supraîncalzire s-au mai temperat, data fiind recenta încetinire a ritmului de activitate, presiunile inflaţioniste din acest an părând a fi atins deja nivelul maxim. Banca Naţională a României a întărit politica monetară şi managementul lichidităţii, contribuind astfel la menţinerea sub control a presiunilor inflaţioniste. În continuare, ar trebui menţinută înclinaţia de întărire a politicii monetare pentru a ancora anticipaţiile inflaţioniste şi a limita riscurile externe. Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătăţit, iar plafonarea serviciul datoriei la un anumit procent din venit pentru creditele acordate populaţiei va contribui la menţinerea stabilităţii financiare", a declarat Jaewoo Lee, la finalul misiunii.
Potrivit acestuia, o consolidare fiscală ar crea spaţiu de manevra pentru politica fiscală, reducând astfel vulnerabilitatea economiei faţă de şocurile interne şi externe.
În pofida mai multor ani de creştere economică puternică, deficitul bugetar a avut evoluţie ascendentă, nu una descendentă, aşa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea ţintei pentru anul 2018 încă prezintă riscuri în absenţa unor măsuri suplimentare.
"În acelaşi timp, structura cheltuielilor publice se îndreaptă din ce în ce mai mult către elemente rigide în detrimentul investiţiilor publice. Bugetul pe anul 2019 şi cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană (UE) şi să menţină datoria publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. Aceasta presupune măsuri de calitate ridicată. În acest sens, iniţiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli şi achiziţia centralizată - sunt binevenite. Esenţială este, de asemenea, modernizarea administraţiei fiscale. Totodată, majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prin prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung", a continuat oficialul FMI.
El a arătat că, pentru a spori potenţialul de creştere, sunt necesare reforme structurale bine ţintite şi o bună guvernanţă.
Consolidarea instituţiilor ce se ocupa de investiţiile publice continuă să reprezinte o prioritate pentru reducerea decalajului major de infrastructură pe care îl înregistrează România, inclusiv prin facilitarea unei mai mari absorbţii a fondurilor europene. Guvernanţa corporativa a întreprinderilor de stat poate fi îmbunătăţită, iar excepţiile de la Legea 111/2016 ar trebui evitate, recomandă FMI.
De asemenea, fondul suveran de investiţii avut în vedere ar trebui să respecte cele mai bune practici la nivel internaţional.
"Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue deoarece reducerea corupţiei contribuie la creşterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor şi la dezvoltarea competitivităţii. Unele iniţiative legislative recente au generat incertitudini, au creat îngrijorări legate de buna guvernanţă şi de sistemul financiar, ce constituie fundamente ale unei creşteri susţinute pe termen lung", se mai arată în comunicat.
Oficialii FMI au adăugat că misiunea a avut discuţii fructuoase cu Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, cu Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi cu alţi oficiali guvernamentali, cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor societăţii civile.
Comunicatele de presă de final de misiune cuprind declaraţii ale echipei FMI prin care se transmit constatările preliminare după vizita într-o ţară. Opiniile care se regăsesc exprimate în această declaraţie sunt cele ale delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, ele nereprezentând neapărat opiniile Consiliului Executiv al FMI. Această misiune nu va genera o discuţie în cadrul Consiliului, au explicat oficialii FMI, potrivit Agerpres.
