”Timp de două zile în acest weekend, românii vor vota într-un referendum privind modificarea Constituției în sensul definirii căsătoriei ca o uniune dintre un bărbat și o femeie. În ceea ce pare a fi o diluare a standardelor democratice, referendumul are loc potrivit unor noi reguli care asigură validarea în condițiile unei prezențe mai reduse, și care sunt mai puțin stricte împotriva fraudei”, scrie Financial Times, într-un editorial.
”Ținând cont de îngrijorările deja existente privind regresia României în ceea ce privește lupta anticorupția și statul de drept, chestiunea referendumului reprezintă o nouă alunecare a fostului stat comunist pe aceeași pantă a Ungariei și Poloniei, către democrația ”iliberală””, mai scrie Financial Times.
”Parlamentul European a avut dreptate când a programat o rezoluție prin care critică Bucureștiul. Subminarea valorilor UE este chiar mai deranjantă ținând cont că România va prelua președinția rotativă a blocului în ianuarie, pentru prima dată de când a aderat, în 2007”, scrie Financial Times.
”Dar traiectoria României diferă de cea a Poloniei și Ungariei. Cele două țări s-au aflat printre cei mai rapizi reformatori ai Estului Europei înainte ca partide care au îmbrăcat mantia conservatorismului naționalist să oprească acest progres. În România, progresul reformei a fost mai redus, iar social-democrații au stat la guvernare în cea mai mare parte a perioadei post-revoluționare. Țara a aderat la UE la trei ani după Ungaria și Polonia și a fost supusă unui mecanism special de monitorizare a luptei împotriva corupției.
De-alungul anilor, organismele anticorupție au început să funcționeze eficient. Erodarea statului de drept sub guvernul PSD, începând cu 2016, pare mai puțin legată de ideologia iliberală și mai degrabă o încercare specifică de a slăbi măsurile și instituțiile anticorupție. Totodată, pare o încercare menită să protejeze anumite figuri din PSD, inclusiv pe Liviu Dragnea, liderul partidului. Dragnea nu are voie să ocupe funcția de premier, după ce a fost condamnat pentru fraudă electorală. Luni, el începe un apel împotriva unei a doua condamnări pe care a primit-o în iunie, pentru abuz în serviciu”, scrie Financial Times.
”Referendumul din acest weekend pare un efort menit să distragă atenția de la controversele judiciare. Dacă UE ar contesta legitimitatea acestuia, ar putea provoca o ciocnire cu Bruxelles-ul pe care guvernul ar putea să o exploateze în interes politic. Dar grupurile pro-democrație se tem că referendumul ar putea fi în același timp un test pentru ca PSD să își extindă puterea.
Opțiunile UE pentru apărarea statului de drept în România sunt limitate. Procedurile privind activarea articolului 7 lansate în cazul Ungariei și Poloniei, care le-ar putea retrage dreptul de vot, sunt blocate de faptul că fiecare dintre acestea a promis să o protejeze pe cealaltă. O procedură similară împotriva României e cu atât mai puțin posibilă, ținând cont că Bucureștiul va prelua președinția UE anul viitor.
Bruxelles-ul ar trebui în schimb să atace modificările judiciare ale României la Curtea Europeană de Justiție. Regresia Bucureștiului ar trebui să ofere greutate opiniei potrivit căreia fondurile de coeziune ale UE să fie legate de situația statului de drept. România a primit mai puține fonduri decât majoritatea statelor ex-comuniste. Cetățenii săi, care au obișnuința de a-și apăra drepturile în stradă, ar putea să nu fie de acord să fie privați de aceste drepturi din cauza măsurilor liderilor țării”, concluzionează Financial Times.
