EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. După finalizarea probei de Limba și literatura română de astăzi, 11 iunie, subiectele și baremele vor fi afișate, la fel ca în anii prcedenți, pe site-ul www.subiecte.edu.ro, după ora 15:00. Elevii au avut de rezolvat două subiecte la limba și literatura română. Cum au arătat subiectele vedeți mai jos.
EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. Subiecte Romana Capacitate 2018 – Au aparut subiectele pe net
Aveti in primul rand transcrierea completa a textelor si cerintelor pe care elevii de clasa a 8-a le-au avut de rezolvat. Este vorba despre doua texte si cate 6 puncte cu cerinte specifice. Subiectul unu a constat in 40 de puncte, iar cel de-al doilea in doar 36. 10 puncte sunt date din oficiu. Iată mai jos ce au avut de rezolvat elevii. Subiectele au fost de dificultate medie, cei mai mulți dintre candidați bucurându-se că le-a picat genul epic, nu cel liric.
Subiectul 1 a pornit de la un text din Ioana Pârvulescu, eseistă, publicistă și critic literar în vârstă de 58 de ani. Pârvulescu este și profesor la Universitatea din București. Citește următorul text:
În ajun, joi, cum îți spuneam, am mai făcut o ultimă excursie de vacanță în Bucegi. Părinții noștri, plus noi, cei patru copii mari (Adrian nu putea încă să vină pe munte, abia se ținea pe picioare). Albastrul întunecat și intens al cerului se sprijinea pe crestele cenușii, era o vreme splendidă, cu vizibilitate bună, deși nu la fel de cristalină ca pe vrema când din vârf se puteau zări sclipirile mării. Am făcut o tură scurtă, din Bușteni, pe drumul marcat cu triunghiul roșu. De la Căminul Alpin am urcat prin pădurea de foioase spre Poia Coștilei. Aici, admirând stâncile alburii și zada* care începea să-și coloreze perdelele de ace în portocaliu, alături de brazii de un verde întunecat, ne-am permis un prim popas și ne-am mai golit rucsacii de o parte din provizii. Am continuat excursia fără să ne grăbim, până la Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit ”Take Ionescu”, un fel de brâu care îmbrățișează la baza muntele Bucșoiu, iar de-acolo, cine mai era în stare, putea ajunge pe ”la Prepeleac” pe Vârful Omu. La întoarcere, înainte de Poiana Coștilei, nu departe de drumul marcat, am găsit un loc potrivit, cu mușchi pe jos, ca să ne oprim și să mâncăm tot ce ne mai rămăsese. Aerul era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu tâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des. Eram mulțumiți, părinții pentru că-și lăsaseră acasă grijile. [...] Dina pentru că începea școala și avea să-l vadă pe Radu, un băiat cu ochelari, dragostea ei. [...] iar Doru fără motiv, așa, pur și simplu. Ne-am întins pătura de munte, am scos restul de mâncare din rucsac, niște pâine, ouă fierte - desigur: cu un ou fiert treci Bucegii - ceapă și gogoșari și două foarte prețioase cutii de pate de ficat. [...] Abia ce-am început masa că am auzit cunoscutul zgomot de vreascuri rupte de care ne temeam întodeauna: ursul de la care nu știai la ce să te aștepți sau oamenii de la care, de asemenea, nu știai la ce să te aștepți. Zgomotul nu venea dinspre partea cu poteca, ci din cealaltă, din plină pădure, așa că ne-am sculat cu toții în picioare, în afară de Doru, care mânca liniștit înainte, cu ochii albaști mijiți* Eram gata să-i lăsăm ursului mâncarea, ca să ne lase și el în pace. Nu știu dacă ai trăit asta vreodată, posibilitatea rea care se poate concretiza în secunda următoare. Prin minte îți trec toate metodele de scăpare: să o iei la fugă, să faci pe mortul, să te cațeri într-un copac.
Dar primejdia ne-a ocolit și acum. În loc de urs a apărut un om tânăr, cam răvășit, cu bretonul arămiu, lung, dat pe-o parte, cu un băț pe post de baston, cu o traistă pusă pieziș peste piept, ca poștașii, încălțat în pantofi și cu haine mai mult de oraș decât de munte. Nu părea un om rău și în niciun caz nu era un turist versat. Ne-a zâmbit larg.Ioana Pârvulescu, Inocenții
*zadă = specia de conifere
*mijiți = (despre ochi) întredeschiși
EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. Subiecte romana Capacitate 2018 - Cerintele pentru subiectul 1
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos
1. Notează un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: crengi, întodeauna 4 puncte
2.Meționează rolul cratimei în structura de-acolo 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: Aerul era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu tâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: Am continuat excursia fără să ne grăbim, până în Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit ”Take Ionescu” 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale / secundare din textul dat 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care personajele sunt gata să-și lase mâncarea și să fugă 4 puncte
Compunerea de 150 de cuvinte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat.
În compunerea ta, trebuie:
- să precizezi două trăsături ale genului epic;
- să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat;
- să ai un conținut adecvat cerinței;
- să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
Subiectul 2 a pornit de la un text despre cetatea din Alba Iulia, publicat de Adina Brânciulescu în National Geographic Traveler.
EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. SUBIECTUL al II-lea - 36 de puncte
Garda cetăţii Alba Carolina, din Alba Iulia, defilează prin faţa sutelor de vizitatori, care se întrec în a-şi înălţa cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din faţă ca să facă poze şi să filmeze momentul. Îmbrăcaţi în uniforme austriece din secolul al XVIII-lea, membrii gărzii, unii pe jos, alţii călăare pe nişte superbi frizieni*, înarmaţi cu flinte, trec pe sub Poarta a III-a a cetăţii, grandioasa poartă a ansamblului arhitectual Alba Carolina, dominată de statia ecvestră* a împăratului Carol al IV-lea din Casa de Habsburg. Se respectă întregul ceremonial şi se trag salve de tun [...].
Pe 4 noiembrie 1715, generalul Steinville, comandatul trupelor imperiale austriece din Transilvania, împreună cu Stefan Kornis, guvernatorul Transilvaniei, şi Giovannis Visconti Morandă, arhitectul italian care a proiectat fortificaţia, au pus temelia cetăţii Alba Carolina. Aceasta avea rol atât în sistemul de apărare a habsburgilor împotriva turcilor, când şi de consolidare a puterii în teritoriile ocupate. Cum trebuia să fie principala fortăreaţă a Transilvaniei, a fost construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, concepute de arhitectul militar francez, Sebastien Le Prestre, Marchiz de Vauban. Planurile au fost trimise la Viena pentru a primi aprobarea Prinţului Eugeniu de Savoia. Pentru amplasare, s-a ales stratgic cel mai înalt punct al oraşului, pe locul a două fortificaţii mai vechi. Totul a costat aproape două milioane de guldeni* de aur, o sumă imensă pentru acele vremuri, intrarea în cetate se făcea prin intermediul a şapte porţi, câte una pe fiecare linie de apărare. În prezent, Traseul celor Trei Fortificaţii din Alba Carolina conţine vestigiile a trei cetăţi din epoci distincte, construite succesiv în acelaşi loc, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: castrul roma (106 d.H.), cetatea medievală (sec. XVI - XVII) şi Cetatea Alba Carola.
Adina Brănciulescu, Transilvania din "goana" trenului în Naţional Geographic Traveler, nr 35/ 2017
*frizieni - specie de cai
*ecvestră - (despre opere de artă) care reprezintă o persoană călare
* guldeni - monede de aur sau de argint, care au circulat în mai multe ţări din Europa
Cerintele la subiectul al doilea
A. Scrie răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspectete din textul dat:
- numele guvernatorului care a pus temelia cetăţii Alba Carolina - 4 puncte
- un rol pe care îl avea cetatea Alba Carolina în secolul al XVIII-a - 4 puncte
2. Scrie numele autoarei şi anul în care a apărut articolul din care este extras textul - 4 puncte
3. Menţionează genul şi cazul substantivelor subliniate din text - 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimp: În prezent, Traseul celor Trei Fortificaţii din Alba Carolina conţine vestigiile a trei cetăţi din epoci distincte, construite succesiv în acelaşi loc. - 4 puncte
5. Transcrie două proproziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: - 4 puncte
Garda cetăţii Alba Carolina, din Alba Iulia, defilează prin faţa sutelor de vizitatori, care se întrec în a-şi înălţa cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din faţă ca să facă poze şi să filmeze momentul.
4. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, introdusă prin adverbul cum. - 4 puncte
Evaluarea Naţională 2018, cu proba la Română. Barem de corectare şi subiecte
Redactarea unei naratiuni de maximum 300 de cuvinte
B. Redactează o naraţiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare petrecută într-o cetate - 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
- să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor
- să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal
- să ai un conţinut adecvat cerinţei
- să respecţi precizare privind numărul de cuvinte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor NU este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.;
asezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).
EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. bareme si rezolvari
Baremul de corectare apare după ora 15 pe edu.ro. Cel puțin așa s-a întâmplat în ultimii 5-10 ani, iar elevii au putut verifica ce au scris la română la prima probă scrisă de la Evaluare Națională.
Subiecte Romana Capacitate 2018 – Ca in fiecare an, subiectele de la Romana au aparut pe internet chiar inaintea terminarii probei. Cu aceasta ocazie, parintii dar si profesorii pot vedea care a fost gradul de dificultate al exercitiilor propuse la examen in acest an.
In alta ordine de idei, insa, site-ul Ministerului Educatiei a cazut din cauza prea multor accesari simultan. Si acesta este un lucru care a devenit obisnuita si care se intampla in fiecare an.
Mai jos aveti subiectele din acest an de la proba de Limba si literatura Romana.
Subiecte Romana 2018. Iată subiectele la ROMÂNĂ Evaluare Naţională 2018:
Subiecte Romana Capacitate 2018 – Astazi, luni, 11 iunie, incepe examenul de Evaluare Nationala 2018 cu proba la limba romana. Lucrarile elevilor vor fi corectate iar ulterior rezultatele se vor afisa abia pe 23 iunie in aceasta luna.
Realitatea.net va tine la curent cu toate informatiile proaspete despre Evaluarea Nationala 2018 Romana si aici aflati care sunt exercitiile pe care elevii le-au avut de rezolvat dar si baremele oficiale.
Calendarul Ministerului Educatiei prevedee ca prima proba de la Evaluare Nationala 2018 Romana sa fie sustinuta in data de 11 iunie. Proba va contine doua subiecte de cate 40 si 36 de puncte, iar elevii vor mai putea obtine alte 14 puncte pentru intreaga redactare a lucrarii, dar si 10 puncte din oficiu.
EVALUARE NAȚIONALĂ 2018 calendar:
4 - 8 iunie 2018 - Înscrierea absolvenților clasei a VIII-a în vederea participării la Evaluarea Naţională
8 iunie 2018 - Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
11 iunie 2018 - Limba şi Literatura Română
13 iunie - Matematică
14 iunie - Limba şi Literatura Maternă
19 iunie (până la ora 12:00) - Afişarea primelor rezultate
23 iunie - Afișarea rezultatelor finale.
