Emil Hurezeanu a vorbit vineri seara despre consecințele atentatelor din Franța asupra întregii Europe, dar și despre contextul în care au avut loc aceste atacuri.
În opinia sa, în momentul în care apar crize, devin vizibile și divergențele de opinie dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Atentatele de vinerea trecută din Franța au lovit „lumea asta de bonomie, colocvialitate, convivialitate, pariziană de sfârșit de săptămână, liberalismul ăsta nepăsător al burghezilor care ies la cafenea, se duc la concert, pe când băieții obsedați, tineri, nervoși, cu Kalașnikov, cu grenade în jurul pieptului au cu totul altă agendă", a spus Emil Hurezeanu, potrivit digi24.ro.
„Lucrurile arată în așa fel încât sunt prea multe crize (...) Avem în Europa mai multe crize concomitente decât putem să soluționăm", a adăugat el, amintin de criza din Ucraina, de criza războiului deschis din Orientul Apropiat, de criza „eșecului procesului de democratizare din Irak, Afganistan, până în Libia", este o criză între Est și Vest, din nou - „una vrea Occidentul, inclusiv Statele Unite, alta, tot mai mult, părea să dorească Rusia".
„Toate astea, împreună, agravează situația", a arătat ambasadorul. Emil Hurezeanu a vorbit și despre contextul în care au avut loc atacurile teroriste.
„Imigrația s-a transformat, cu moștenirea colonială a unor mari țări europene – Franța, Marea Britanie, în primul rând, toate aceste linii de ruptură între o linie și alta s-au manifestat în marile cartiere pariziene, de exemplu, de la marginea Parisului clasic, orașul luminilor, care este flancat, împachetat de banlieue-uri (cartiere periferice, n.r.), de mari cartiere de blocuri care la un moment dat arătau bine, veneau arabi, maghrebieni, locuitorii fostelor colonii, iar aici lucrurile au mers foarte prost. Criza economică cronică din mai multe țări occidentale a făcut ca diferențele dintre unii și alții să ducă și la revoltă. Nu suntem la începutul acestor tulburări. Nu suntem, mă tem, nici la sfârșitul lor", a mai spus Emil Hurezeanu.