Unele organizaţii văd educaţia sexuală în şcoli drept singura soluţie împotriva sarcinilor la vârste fragede şi a bolilor cu trasmitere sexuală. Altele cred ca astfel de informatii trezesc, mult prea devreme, curiozitatea copiilor.
Reprezentaţii bisericii recomandă abstinenţa până la căsătorie. Şi părinţii se împart în două tabere. Unii văd cu ochi buni orele de educaţie sexuală în şcoală şi se bucură că profesorii îi scapă de această responsabilitate. Alţii vor să decidă singuri momentul potrivit pentru o discuţie deschisă cu propriii copii.
Ţările din Europa de Vest şi cele nordice au fost printre primele care au introdus educaţia sexuala în şcoli. În Marea Britanie, se ţin astfel de cursuri din 1970, potrivit informatiilor online. La fel şi în Austria şi Danemarca. În Finlanda şi Franţa, astfel de programe şcolare au fost adoptate în 2001.
Cea mai mică vârstă de la care se predă educaţie sexuală este de 5 ani, în Portugalia şi in Anglia. În Belgia, Franţa, Grecia şi Suedia, copiii iau contact cu astfel de informaii de la 6 ani, iar, in Cehia şi Finlanda, de la 7. În Germania, copiii învaţă despre corpul uman de la 9 ani şi există clauze care le permit părinţilor să-şi retragă micutii de la lecţii când vor. În alte ţări, educaţia sexuală se face după vârsta de 10 ani, cel mai târziu, în Spania şi Italia, la 14 ani. Adolescenţii sunt învăţaţi şi despre metodele de protejare şi contacepţie.
În majoritatea ţărilor europene educaţie sexuală în şcoli este stabilită prin lege. Fac excepţie Bulgaria şi Italia unde cursurile sunt opţionale, dar se doreşte adoptarea obligativităţii si acolo. In ţările dezvoltate, adolescenţii primesc prezervative gratuit în şcoală. In România, inspectoratele nu permit distribuirea lor!
