Un proiect de lege în acest sens este pe ordinea de zi din plenul Senatului, cameră decizională în acest caz.
În expunerea de motive, iniţiatorul Tudor Ciuhodaru susţine că nevoia obligativităţii unei astfel de materii reiese din faptul că România este pe primul loc în Europa la mortalitate cauzată de întreruperi de sarcină, la avorturi primitive, la bolnavii de hepatita B şi C, la bolnavii de tuberculoză, la cancerul de col uterin, la incidenţa bolilor cardio-vasculare şi suntem pe ultimul loc la donatori de organe şi la prevenirea gripei, scrie Adevarul.ro.
Tot în motivaţie se arată că toate aceste afecţiuni sunt cauzate de factori care se pot corecta printr-o educaţie corespunzătoare. Este vorba de fumat, alimentaţie nesănătoasă, sedentarism, obezitate şi relaţii sexuale neprotejate.
„Sunt în continuare în creştere comportamentele de risc la tineri precum consumul de alcool şi droguri reflectate în creşterea absenteismului, abandonului şcolar şi a delinc-venţei juvenile. Educaţia necorespunzătoare în domeniul sănătăţii reproducerii a dus la creşterea comportamentelor sexuale de risc legate de vârsta începerii vieţii sexuale, lipsa mijloacelor de protecţie la sex cu parteneri multipli tradusă prin creşterea numărului de mame minore“, se mai precizează în motivare.
Odată inclusă în trunchiul comun, educaţia pentru sănătate ar fi predată de personal specializat în toate instituţiile de învăţământ din România, mai subliniază medicul Ciuhodaru.
Experţii salută această iniţiativă spunând că România este cu mult în urma ţărilor occidentale la acest capitol şi că motivul pentru care am ajuns astfel este fiindcă atât profesorilor, cât şi părinţilor le este jenă să vorbească despre viaţa sexuală şi despre prevenirea bolilor cu copiii lor.
„Sexul este un subiect tabu în România şi oamenii cred că dacă le vorbim despre asta copiilor nu facem decât să-i încurajăm să-şi înceapă viaţa sexuală. Părinţii refuză să le vorbească despre sexualitate fiindcă le este greu să recunoască faptul că un adolescent are nevoi sexuale. De asemenea, nici profesorii nu au pregătirea necesară şi limbajul adecvat. Nu există toleranţă în gândire vizavi de acest aspect şi biserica are o foarte mare contribuţie în acest sens. E o îndobitocire să nu le spui adolescenţilor ce înseamnă lucrurile acestea, ce înseamnă igiena intimă. Spre exemplu, copiilor le este ruşine să spună dacă au o infecţie a pielii şi nu ajung la doctor din cauza asta“, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.
El a mai subliniat că în zilele noastre, unii copii îşi încep viaţa sexuală în jurul vârstei de 14 ani şi, fiind curioşi, se hrănesc cu mituri şi idei false astfel că la maturitate ajung să aibă lacune de educaţie sexuală.
La rândul său, expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu a explicat că ruşinea de a vorbi despre lucrurile acestea vine din mentalităţi învechite, retrograde, care încă persistă în România.