De asemenea, potrivit raportului DSU, inexistența unei proceduri clare cu privire la realocarea pacienților între spitale, lipsa unor mecanisme prestabilite de colaborare cu ONG-urile și cu voluntarii, necesitatea unor acorduri prestabilite de transfer al pacienților cu arsuri, încheiate cu alte unități sanitare, structuri guvernamentale sau non-guvernamentale din Uniunea Europeană — au fost identificate drept probleme cu care autoritățile s-au confruntat în cazul Colectiv, scrie Agerpres.
Raportul mai relevă inexistența unor numere de telefon dedicate și care să fie activate pentru relația cu publicul doar pentru astfel de situații, lipsa comunicării imediate a unei schimbări în lista pacienților care urmau să fie transferați, ceea ce a condus la situația în care spitalul nu a mai putut anunța în timp util rudele pacientului, dar și faptul că serviciile private de sănătate nu cunosc rolul lor în astfel de cazuri.
În evaluarea DSU se constată că asistența medicală necesară unor astfel de pacienți impune resurse care nu sunt disponibile într-o singură țară în astfel de situații complexe și se menționează necesitatea existenței unor mecanisme prestabilite de colaborare cu ONG-urile, semnarea de către DSU a unor protocoale specializate, astfel încât să existe o bază de date, în vederea contactării acestora în situații similare.
DSU a identificat și măsuri care pot fi luate pentru îmbunătățirea modului de acțiune în astfel de situații, printre care reanalizarea cu sprijinul STS a aplicației COORD-COM, pentru a putea obține mai multe informații despre evenimentul în cauză — amploare, număr de victime potențial evolutiv—, astfel încât dispeceratul încă de la primul apel să aloce un număr mai mare de resurse, schimbarea procedurii de alertare radio în sensul că resursele disponibile trebuie alertate în grup și nu individual, fiecare urmând să raporteze doar începerea deplasării, această procedură fiind aplicabilă (noiembrie 2015) la nivelul ISU București-Ilfov și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov.
Potrivit raportului, este necesară modificarea procedurii de lucru radio. ''Urgențele cotidiene să rămână pe frecvența actuală, iar în caz de eveniment cu victime multiple, acesta să fie dispecerizat pe o altă frecvență TETRA până la finalizarea intervenției; Alocarea frecvenței unice ce se folosește la locul intervenției să fie transmisă de dispecerat către echipele implicate în gestionarea evenimentului'', se arată în evaluare.
De asemenea, este importantă accelerarea procesului de implementare a dispeceratului integrat ISU-SMURD-SABIF (proiect aflat în derulare) pentru gestionarea eficientă a unui eveniment cu victime multiple, inclusiv prin comunicarea directă între personalul operativ din cele două dispecerate.
Totodată, se impune crearea unei proceduri prin care spitalele să fie prealertate și alertate despre producerea unui astfel de accident și despre posibilitatea ajungerii unui număr mare și neprecizat de victime. ''În această situație, transmiterea feed-back-ului către dispeceratul ISU-SMURD/SABIF va eficientiza procedura de evacuare a victimelor aflate la fața locului în funcție de locurile libere din spitale și, totodată, se va obține imagine de ansamblu referitoare la numărul real și gravitatea victimelor, acestea din urmă fiind extrem de importante în managementul pe termen lung al victimelor'', se menționează în raport.
DSU arată importanța înființării unui dispecerat unic, astfel încât să existe o coordonare integrată a evacuării victimelor către spitale, cu resursele SABIF și SMURD, printr-o colaborare directă între personalul celor două instituții.
De asemenea, se susține analizarea posibilității folosirii telemedicinei, ''fapt ce ar avea ca rezultat scurtarea timpului de transfer'', precum și acorduri prestabilite de transfer al pacienților cu arsuri, încheiate cu alte unități sanitare, structuri guvernamentale sau non-guvernamentale din Uniunea Europeană, în vederea reducerii timpului de alocare a acestor pacienți către unități care pot asigura asistența medicală de specialitate.
''Problemele apărute sunt punctuale și nu au avut un impact semnificativ asupra eficienței intervenției structurilor de urgență la locul incendiului, despre care apreciem că s-a desfășurat în parametrii corespunzători, inclusiv pe baza comparației cu intervențiile care s-au înregistrat în cazul unor evenimente similare, la nivel internațional. Aceste 'lecții învățate' pot suferi modificări ulterioare pe baza unor analize complementare și schimburi de experiență cu colegi din alte țări'', se mai arată în evaluare.
DSU: Problemele apărute nu au avut un impact semnificativ asupra eficienței intervenției
Dificultatea în stabilirea unui număr estimativ de victime cât mai apropiat de realitate, alertarea individuală a fiecărui echipaj, în mod gradual, neutilizarea frecvenței unice la locul intervenției (ISUBIF și SABIF), imposibilitatea de a forma o imagine de ansamblu unitară a resurselor medicale și de prim ajutor calificat SMURD și SABIF - sunt câteva dintre problemele identificate în urma evaluării Departamentului pentru Situații de Urgență, după incendiul de la clubul Colectiv.