„Ministerul Culturii este parte a Guvernului României (…). Noi vom merge cu un mandat din partea Guvernului, va fi o decizie la nivel de Guvern şi va fi o decizie politică la nivel de coaliţie. Dar noi, ca Minister al Culturii, nu putem pleda decât pentru patrimoniu, pentru ceea ce înseamnă binele patrimoniului. Nu putem avea altă poziţie decât cea prin care pledăm pentru continuarea procedurii, pentru că UNESCO nu va veni cu bani, nu va veni nici cu alte legi de protecţie asupra acelui obiectiv. Dar înseamnă o zonă de consultanţă şi de expertiză care ajută în ceea ce înseamnă salvarea patrimoniului de acolo. Am avut discuţii destul de deschise, unele destul de aprinse.
Pe 25 iulie se discută dosarul Roşia Montană, dacă nu apare nicio decizie între timp. Ce ministru al Culturii aş fi dacă aş pleda altfel?”, a declarat ministrul Bogdan Gheorghiu, luni.
„Odată cu reactualizarea listei cu monumentele istorice după anul 1990, Roşia Montană a rămas acolo şi inclusiv la momentul la care s-a dat acel acord, accept pentru minerit în zona respectivă, ea era inclusă în patrimoniul naţional românesc. Aşadar, când s-a semnat acordul se ştia foarte bine că acolo este o zonă de interes patrimonial. Dacă la momentul semnării contractului ţi-ai asumat că ulterior reprezenta un proiect care va respecta legislaţia statului român şi vei obţine avize, în primul rând de la mediu, pentru că nu patrimoniul este principala problemă…
Toată lumea vorbeşte de includerea sau neincluderea în patrimoniul mondial UNESCO. Acolo niciodată nu a fost obţinut aviz pentru mediu şi presupunând că nu ar fi zonă de patrimoniu, că Ministerul Culturii sau UNESCO nu ar avea nicio implicare acolo, avizul de mediu rămâne o problemă deschisă de care se vorbeşte mult mai puţin. Ce este important de precizat este că acea zonă este deja protejată de legea patrimoniului naţional românesc. Includerea sau declanşarea procedurii pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO are drept primă condiţie să fie inclusă în patrimoniul naţional al ţării respective. Aşadar, în momentul în care vorbim de faptul că ea este protejată deja de legislaţia românească avem un lucru limpede – şi nu trebuie să fii jurist pentru asta – care ne spune că includerea sau neincluderea în patrimoniul mondial UNESCO nu îi schimbă cu absolut nimic statutul juridic”, a mai spus Bogdan Gheorghiu.
