Parchetul general a cerut opiniile principalelor facultăţi de drept din ţară, iar aceastea au concluzionat că Consiliul FSN a acţionat în perioada 22-27 decembrie 1989 ca un veritabil Guvern.
"Având în vedere afirmaţiile lansate în spaţiul public prin comunicatul de presă al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie (IRDD) 1989, potrivit cărora în cauza intitulată generic “Dosarul Revoluţiei” nu era necesară obţinerea autorizării din partea preşedintelui României precum şi referirea la faptul că una dintre persoane vizate nu a avut calitatea de ministru, Biroul de informare şi relaţii publice face următoarele precizări: Conform dispoziţiilor art.109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind respnsabilitatea ministerială, republicată şi art. 2941 Cod procedură penală, doar Preşedintele României are dreptul să autorizeze efectuarea urmăririi penale a foştilor membrii al Guvernului României", se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, remis vineri seară MEDIAFAX.
Reprezentanţii Parchetului General transmit că, pentru a se edifica cu privire la natura juridică a Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi a caracterului juridic al actelor emise de acest organism, au fost cerute opiniile principalelor facultăţi de drept din ţară, respectiv Cluj – Napoca, Bucureşti şi Iaşi.
"Aceste instituţii de învăţământ superior au concluzionat, fără echivoc, faptul că «deşi cadrul legal de funcţionare al CFSN a fost definitiv conturat abia în data de 27.12.1989, prin Decretul-Lege nr. 2, din punct de vedere faptic CFSN a acţionat în perioada 22-27.12.1989 ca un veritabil Guvern, învestit prin susţinerea populară existentă la momentul respectiv». Cu toate că faptele ce formează obiectul dosarului au fost săvârşite anterior adoptării Constituţiei României din 1991 (revizuită în anul 2003) şi intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ce reglementează procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii penale a membrilor Guvernului şi având în vedere că normele de procedură sunt de strictă interpretare şi imediată aplicare, procedura judiciară de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui fost membru al Guvernului este aplicabilă şi în prezenta cauză", transmite Parchetul.
