Fostul preşedinte american este vizat de mai multor plângeri ale unor aleşi şi poliţişti care îl acuză că este direct responsabil pentru violenţele comise de militanţi în Congres la 6 ianuarie 2021.
Un judecător din Washington a decis vineri că plângerile sunt admisibile, pe motiv că faptele şi acţiunile lui Donald Trump din acea zi au fost "acte neoficiale", dedicate în întregime "tentativelor sale de a rămâne în funcţie pentru un al doilea mandat", ceea ce nu intră în sfera imunităţii prezidenţiale.
"A refuza unui preşedinte imunitatea împotriva proceselor civile nu este o decizie banală", a subliniat el într-un text de 112 pagini, pe un ton deosebit de virulent. "Tribunalul este conştient de gravitatea demersului său", potrivit documentului.
Judecătorul Amit Mehta consideră, de asemenea, că discursul lui Donald Trump către miile săi de partizani adunaţi la Washington înainte de atac poate fi perceput "în mod rezonabil" ca un "apel la o acţiune colectivă".
La scurt timp după discursul liderului de la Casa Albă, o mulţime fluturând drapele pe care scria Trump 2020 s-a repezit spre sediul Congresului american, sute de persoane intrând prin forţă în incinta Capitoliului.
Donald Trump îl critica atunci pe vicepreşedintele său pe Twitter pentru că nu a blocat certificarea victoriei lui Joe Biden, ceea ce constituie potrivit judecătorului un "acord tacit" cu cei care au forţat intrarea în Capitoliu.
Fostul preşedinte face obiectul a trei plângeri pentru responsabilitatea sa în acest asalt.
Rolul lui Donald Trump în asaltul asupra Capitoliului este analizat în paralel de o comisie parlamentară, a cărei ameninţare devine din ce în ce mai presantă. Aceasta deţine sute de pagini de documente, SMS-uri şi mărturii, dintre care unele "pe care fostul preşedinte sperase să le ţină ascunse", potrivit conducerii comisii.
Omul de afaceri republican consideră activitatea acesteia o "vânătoare de vrăjitoare", mai scrie AFP.
