Potrivit acestuia, descoperirea a fost făcută în cadrul unui proiect realizat în colaborare cu Facultatea de Istorie a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava și Platforma Arheoinvest de la Universitatea ''Al. I. Cuza'' din Iași, care vizează studierea "Evoluției habitatului uman preistoric și protoistoric în depresiunea Prutului Mijlociu".
În timpul săpăturilor arheologice, demarate la sfârșitul lunii iunie, arheologii botoșăneni au făcut descoperiri de excepție pentru arealul românesc de răspândire a Civilizației Cucuteni, scrie Agerpres.
"Pe lângă cele peste 100 de locuințe rămase în zona neafectată de apele lacului de acumulare, a fost descoperită o structură uriașă, de circa 1.000 de metri pătrați, cu o incintă împrejmuită și fortificată printr-un șanț și palisadă. Această mega-structură, unicat deocamdată în preistoria românească, putea fi un templu, locuință a căpeteniilor sau avea altă funcționalitate. Poziționarea centrală și dimensiunile uriașe demonstrează importanța sa deosebită în cadrul așezării, care și ea este una dintre cele mai mari cercetate până în prezent în cadrul arealului cucutenian din România", a mai spus Melniciuc.
Acesta a arătat că, deocamdată, din uriașa structură a fost cercetată, în campania din luna iunie, doar o mică parte (aproximativ 100 de metri pătrați), din cauza fondurilor insuficiente și a dificultății efectuării cercetărilor în teren.
"În zilele următoare vor fi demontate resturile locuinței pentru recuperarea întregului inventar — vase, arme, unelte, plastică zoomorfă și antropomorfă etc — și pentru stabilirea mai cu exactitate a funcționalității sale", a adăugat Melniciuc.
La descoperirile arheologice de la Ripiceni au fost folosite tehnologii de ultimă generație, printre care scanări magnetometrice și scanări 3D, ce au permis determinarea exactă a amplasării locuințelor în cadrul așezării.