Atunci când rocile magnetice fierbinți se află în prezența unui câmp magnetic, electronii atomilor ce le compun se aliniază în respectivul câmp ca niște mici busole. Pe măsură ce roca se răcește, orientarea acestor electroni și implicit informațiile despre câmpul magnetic care a determinat respectiva orientare, sunt conservate, scrie Agerpres.
Mica rocă analizată, parțial acoperită cu sticlă topită, s-a format probabil în urma impactului unui meteorit. Sonia Tikoo de la Universitatea Rutgers din New Jersey și colegii ei au reîncălzit roca selenară până la temperatura de 780°C, o temperatură similară celei din momentul formării, și au expus-o unui nou câmp magnetic. Această rocă s-a format în urmă cu 1 până la 2,5 miliarde de ani și conține astfel informații despre câmpul magnetic selenar din acea perioadă de timp.
În urma experimentului cercetătorii au aflat că roca s-a format într-un câmp magnetic de aproximativ 5 microtesla, adică de aproximativ 10 ori mai slab decât câmpul magnetic terestru din prezent.
Studii anterioare ale unor roci selenare ce s-au format în urmă cu 4 miliarde de ani indicau faptul că în acea perioadă de timp Luna avea un câmp magentic de aproximativ 100 microtesla — chiar mai puternic decât câmpul magnetic terestru din prezent. În urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani Luna și-ar fi pierdut câmpul magnetic.