Potrivit specialiştilor, jocurile de noroc pot provoca dependenţă patologică, o tulburare care afectează persoane din toate păturile sociale, cu precădere cele care nu se bucură de o situaţie financiară bună şi care speră într-un câştig rapid fără efort.
Atunci când jucătorii nu sunt împinşi să joace din nevoi financiare, o fac dintr-o obişnuinţă exersată de-a lungul timpului.
"Jocul patologic de noroc este consemnat în patologia noastră, în tulburări ale impulsurilor. Pleacă de la nivelul de sărăcire a populaţiei, de la iluzia unui câştig real, rapid, fără efort maxim, dar la un moment dat ca şi la alcoolism, te duci conjunctural cu prietenii la bar şi uşor, uşor îţi dezvolţi obiceiul de a bea. Aşa este şi la jocurile de noroc, se dezvoltă pulsiunea de a juca continuu, dorinţa de a câştiga, deşi este clar că ei mai mult pierd, decât câştigă. Câştigă poate uneori sume pe care nu le-au deţinut niciodată dar se conturează această dependenţă care în final ajunge la terapie, la psihiatru. Am avut pacient, lucrător la bancă... Aceşti oameni sunt însă din toate păturile sociale, cu precădere de la mijloc în jos", a declarat, pentru AGERPRES, medicul psihiatru Maria Cristache.
Deși nu există o statistică oficială privind numărul persoanelor care merg în sălile de jocuri sau care au dezvoltat dependenţă, cazurile celor care au solicitat asistenţă psihiatrică sau psihologică sunt în creştere. Pe lângă consiliere, medicii pot utiliza însă chiar şi un tratament medicamentos.
"În spatele acestei raţiuni, cu ghilimelele de rigoare, stă de fapt o patologie psihiatrică. Numărul lor este în creştere, observăm de la o zi la alta, dar oamenii speră la câştiguri peste noapte într-o formulă care depăşeşte raţionalul. Surpriza a fost pentru noi că oameni aşezaţi, cu situaţii, condiţii bune, au decăzut. Oamenii îşi descoperă această patologie odată cu exersarea acestei chestiuni.
Repetitiv, crescând dorinţa de a juca şi de a câştiga, dar la un moment dat nu mai pot controla lucrurile şi pică în această patimă. Au nevoie de terapie de susţinere, psihoterapie dar şi medicaţie biologică de 3-6 luni pe puţin. Unde oamenii se trezesc la realitate din această iluzie, acolo unde au susţinere familială şi motivaţie de a pune capăt, reuşesc să scape. Am avut rezultate bune, dar am avut şi cazuri când persoane au revenit după o perioadă la jocurile de noroc. Este un fenomen cu repetiţie, acolo unde oamenii nu sunt în stare să îşi inhibe pulsiunea, raţiunea să domine şi să pună stop, din când în când mai revin la această activitate", a precizat specialistul.
Reamintim că Guvernul a aprobat, pe 5 octombrie, ordonanţa de urgenţă care reglementează domeniul jocurilor de noroc.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, actul normativ stabilește niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenţei de organizare şi de exploatare a jocurilor de noroc care se plătesc anual, precum şi a taxelor speciale şi a garanţiilor depuse de companiile din acest domeniu.
Totodată, acesta pevede ca "dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc să fie acordat doar societăţilor înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în alte state semnatare ale Acordului privind spaţiul economic european sau din Confederaţia elveţiană, care au înregistrat un sediu permanent în România".
"Scopul este evident, pentru ca taxele şi impozitele să fie colectate în ţară", a adăugat Constantin.
"Veniturile din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi, încasate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, se virează în procent de 70% către bugetul de stat, iar procentul de 30% rămas va fi utilizat de ONJN pentru finanţarea programelor pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc, pentru promovarea jocului responsabil şi pentru finanţarea unei linii telefonice verzi pentru sesizări din acest domeniu", a explicat reprezentantul Guvernului.
Proiectul de ordonanţă a fost pus în transparenţă pe site-ul Ministerul de Finanţe şi poate fi consultat de către orice persoană.
Ministerul Finanţelor urmează să propună norme de aplicare pentru acest act normativ adoptat, termenul fiind de 30 de zile.
Prevederile care înspăimântă mafia păcănelelor
Ordonanța prevede că statul poate acorda licențe doar societăților operatoare de jocuri de noroc înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană care au înregistrat un sediu permanent în România.
”Se înființează pe lângă O.N.J.N. o activitate finanțată integral din venituri proprii în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare. Veniturile proprii se constituie din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați, cu următoarele contribuții anuale:
(i) organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I – 500.000 euro anual;
(ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II – 15.000 euro anual;
iii) jocurile la distanță monopol de stat clasa III – 100.000 euro anual;
(iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați, după cum urmează:
Pentru jocurile loto: 200.000 euro anual
Pentru jocurile de videoloterie: 100 euro pentru fiecare aparat anual
Pentru pariurile mutuale: 50.000 euro anual
Pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro anual
Pentru pariurile în contrapartidă: 100.000 euro anual
Pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 euro anual pentru fiecare masă de joc
Pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 5.000 euro anual pentru fiecare club
Pentru jocurile tip slot-machine se va aplica etapizat după cum urmează:
– 100 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2023, proporțional cu perioada de timp rămasă după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe;
– 300 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2024
– 500 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul în anului 2025 și următorii.
Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 5.000 euro anual
Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor rețelelor de televiziune: 500.000 euro anual”, se arată în ordonanță.
Premierul Marcel Ciolacu, AMENINȚAT de mafia păcănelelor după ce a anunțat că vrea să interzică jocurile de noroc
Declarație bombă a premierului Marcel Ciolacu! Șeful Guvernului a afirmat că a fost amenințat de industria jocurilor de noroc după ce a anunțat că vrea să interzică păcănelele.
„Nu comparăm România cu un stat cu 500 de mii de locuitori și spunem că impozitarea unică funcționează, trebuie să vedem perspectiva, nu o faci într-o singura zi. Suntem singurul stat din UE care mai avem păcănele în orașe. Am văzut și reacția și atacurile și la mine și la Freddie.
Eu consider că deja am ajuns într-o formă de șantaj și, în calitatea mea de prim-ministru, solicit statului să vadă dacă e vorba de o încălcare a legii și de un șantaj. Nu știu dacă voi fi cel mai bun prim-ministru, încerc, nu e asta provocarea mea”, a spus Marcel Ciolacu.
La începutul lunii septembrie, premierul Marcel Ciolacu a spus că celebrele "păcănele" ar putea să dispară din toate oraşele din România.
"Avem și o propunere la Camera Deputaților privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
Acestea, celebrele păcănele, să fie eliminate din toate orașele, așa cum este peste tot în Europa", a declarat Marcel Ciolacu.
