Semnarea deciziei de către cei doi oficiali care reprezintă părţile implicate în proces a avut loc după ce Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European a făcut pe 16 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi drept primul procuror-şef european.
Decizia de validare a Conferinţei Preşedinţilor a urmat după un acord din septembrie dintre negociatorii PE şi ai Consiliului UE privind desemnarea noului şef al Parchetului European în persoana Laurei Codruţa Kovesi.
Consiliul Uniunii Europene a validat formal pe 14 octombrie numirea procurorului român Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.
Biroul Procurorului Public European (EPPO), care se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, va fi o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European. Cele cinci state care nu participă încă - Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca - se vor putea alătura în orice moment.
EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.
Sursa: agerpres.ro
