Respectiva ordonanță a fost adoptată de Executiv, vineri, într-o ședință specială.
Potrivit OUG, procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații.
Raluca Prună: Ordonanța modifică patru Legi
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat că ordonanța adoptată de Guvern modifică patru acte normative: Codul de procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea și funcționarea DIICOT, precum și Legea privind organizarea și funcționarea SRI.
"Am modificat în primul rând Codul de Procedură Penală, articolul 142, alin.1, în sensul de a-l aduce în acord cu decizia Curții, am mai modificat alin. 2 al acestui articol în sensul de a clarifica cum anume se realizează activitățile de punere în executare a mandatelor și am pus într-un aliniat nou că procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați în cadrul poliției (...) folosesc nemijlocit sistemele tehnice și proceduri adecvate de natură să asigure integritatea și confidențialitatea datelor și informațiilor colectate" a explicat ministrul Justiției.
În ceea ce privește modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară, ministrul Prună a precizat că s-a instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice.
"Acest control judecătoresc se va realiza de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare și funcționare administrativă a ÎCCJ. O a doua modificare a Legii 304/2004 privește posibilitatea ca Ministerul Public să fie autorizat în primul rând să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența Parchetelor", a detaliat Raluca Prună.
De asemenea, ea a arătat că prin ordonanță s-a creat posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să poată funcționa prin detașare ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA.
Un al treilea act normativ pe care îl modifică ordonanța adoptată este Legea 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.
"Modificarea pe care am făcut-o este în același sens — de a crea posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcționeze prin detașare ofițeri sau agenți de poliție judiciară, la fel, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor Direcției", a adăugat ministrul.
Cel de-al patrulea act normativ modificat a fost Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, astfel încât, potrivit ministrului, Centrul Național de Interceptare a comunicațiilor — desemnat prin lege cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale — "asigură accesul nemijlocit și distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de procedura Penală''.
"Insist pe cele două cuvinte, nemijlocit, pe de o parte, și distinct, pe de altă parte. Nemijlocit, pentru că asta ne cere Curtea, prin decizia 51/2016, ca accesul acelor organe de urmărire penală să fie făcut, deci intervenția umană să fie exclusiv făcută de organe de urmărire penală, asta asigurăm printr-un acces nemijlocit și vorbim și de un acces distinct, pentru că (...) — știți că SRI este competent de la lege în materia mandatelor de securitate de siguranță națională și în acest sens trebuie să existe un acces distinct, deci două fluxuri distincte pentru un tip de mandate și pentru celălalt", a precizat ministrul Justiției.
Ea a mai spus că o altă modificare a Legii 14/1992 face referire la articolul care prevede că "organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest".
"În considerarea modificării despre care am vorbit la Codul de procedură Penală, am spus că, prin excepție de la aceasta regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres de Codul de procedură Penală și anume art. 55 alin. 5 și 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică (...). În fond, ceea ce am făcut a fost să traducem prin lege referința sau să nu punem în pericol, să asigurăm continuitatea în ceea ce privește mandatele de siguranță națională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal și infracțiunea de terorism", a adăugat ministrul Prună.
CCR: Doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățeni
Curtea Constituțională a dat pe 9 martie publicității motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățenii suspectați că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică şi cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial.
"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată", precizează Curtea Constituțională.
Curtea Constituțională a României (CCR) mai susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.
Ce spune CCR în motivare:
"În examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică. Or, pornind de la datele concrete din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea în acest sens şi Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, par.67 şi 94).
Având în vedere aceste argumente şi caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea constată că este obligatoriu ca aceasta să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei. Este îndeobşte admis că drepturile prevăzute la art.26 şi art.28 din Constituţie nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor şi noţiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Aşadar, standardul constituţional de protecţie a vieţii intime, familiale şi private şi a secretului corespondenţei impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis şi previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operaţiunile care constituie ingerinţe în sfera protejată a drepturilor.
Prin urmare, Curtea reţine că este justificată opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art.30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art.55 alin.(5) din Codul de procedură penală. Această opţiune nu se justifică, însă, în privinţa includerii, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, a sintagmei „alte organe specializate ale statului”, neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale.
Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetăţenilor şi în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalităţii".
DNA anunță care este efectul aplicării deciziei CCR
"Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (C.C.R.), va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum şi achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare.
Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro.
Asigurarea acestor resurse condiţionează desfăşurarea, în continuare, cu aceeaşi eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție, de către DNA.
Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul acestei zile, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată", precizează un comunicat DNA.
Soluția Ministerului Justiției
Ministrul Justiţiei a anunţat că a găsit o soluţie tranzitorie pentru ca interceptările să poată fi făcute în continuare, de instituţiile statului: o ordonanţă de urgenţă, prin care aparatura SRI să fie folosită de procurori şi poliţiştii judiciari.
"Aş dori să fac şi precizarea că nu DNA este afectat cu precădere, ci şi DIICOT şi parchetele regulate. Avem şi noi în România, ca şi în alte state europene, cauze care să spunem că nu suscită rating extraordinar, dar sunt pur şi simplu cauze de omor în care se fac interceptări. Prin urmare am avut discuţii cu întreaga a Ministerului Public, inclusiv cu procurorii şefi de la DNA şi DIICOT şi cu SRI-ul pentru că SRI-ul are această infrastructură”, a declarat Raluca Prună la Timişoara.
Decizia CCR din 16 februarie
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției", ci și de "alte organe specializate ale statului".
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate", preciza CCR.
Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât "nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor".
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului".
