Elimininarea oricăror restricţii vine pe fondul temerilor că va exista un val de imigranţi din România şi Bulgaria care vor "abuza" de beneficiile sistemelor sociale din ţări precum Marea Britanie sau Germania.
Cele 9 ţări care elimină restricţiile pentru români şi bulgari. Elveţia le păstrează
La 7 ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie vor ridica restricţiile pe piaţa muncii impuse muncitorilor din cele două ţări.
La cele 8 se adaugă şi Spania, care în decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restricţiile doar pentru muncitorii români, din cauza crizei economice şi financiare.
Potrivit Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor dintre Elveţia şi UE, Berna poate menţine restricţiile pentru români şi bulgari până la 31 mai 2019.
Temeri legate de "invazia sărăciei"
Momentul a fost precedat însă de dispute aprinse şi temeri ale unor ţări, în frunte cu Marea Britanie, în legătură cu impactul pe care ridicarea restricţiilor îl va avea pentru piaţa muncii din aceste ţări, după experienţa "instalatorului polonez".
Pentru cele zece ţări care au aderat la UE în 2004, Marea Britanie, Irlanda şi Suedia au fost singurele care nu au impus niciun fel de perioade tranzitorii pentru accesul pe piaţa muncii, astfel că Londra s-a trezit cu circa 1,5 milioane de imigranţi din Polonia şi alte ţări din Estul Europei.
Doar în 2004 aproape 250.000 de cetăţeni din ţările est-europene care au aderat la UE au intrat în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă, numărul acestora depăşind de 15 ori estimările oficiale ale Ministerului de Interne, nota Daily Telegraph, în august 2005.
Pentru a nu mai repeta "greşeala" Guvernului laburist din 2004, conservatorii au avansat încă de anul trecut fel şi fel de propuneri în încercarea de a preveni un eventual aflux de români şi bulgari după 1 ianuarie 2014.
La 7 octombrie 2012, ministrul de Interne, Theresa May, declara, într-un interviu pentru The Sunday Times, că directiva UE privind libertatea de mişcare, ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în spaţiul comunitar, ar trebui revizuită. Declaraţii susţinute şi de premierul David Cameron, care considera "corect" ca directiva UE privind libertatea de circulaţie să fie inclusă în planul de revizuire a "competenţelor" europene.
Analiştii au pus atitudinea conservatorilor privind românii şi bulgarii pe seama creşterii popularităţii formaţiunii extremiste UKIP, al cărui lider, Nigel Farage, se teme că jumătate dintre cei aproximativ 29 de milioane de români şi bulgari ar putea veni în Marea Britanie în 2014. Teama faţă de "invazia" românilor şi bulgarilor a fost alimentată şi de o adevărată campanie în presa tabloidă care a acutizat temerile britanicilor privind un nou val de imigranţi.
Temeri nejustificate însă, întrucât studiile făcute în acest sens, inclusiv de către Guvernul britanic şi de către Comisia Europeană, arată că numărul celor care vor veni în Marea Britanie va fi semnificativ mai mic faţă de 2004.
Oficialii români au ţinut să-i asigure pe britanici că românii nu vor invada Albionul, din diferite motive
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 21 ianuarie 2013, la întâlnirea anuală cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, că le garantează britanicilor că românii nu vor invada Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, întrucât "România este o ţară foarte frumoasă".
O lună mai târziu, premierul Victor Ponta scria, într-un material publicat în "The Times", că Marea Britanie nu trebuie să se teamă de o "invazie" a imigranţilor din ţara sa, deoarece românii vor fi prea "ocupaţi cu dezvoltarea" României.
În schimb, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, i-a liniştit pe britanici, într-un interviu acordat luna trecută postului tv Channel 5, asigurându-i că "românii care au vrut să plece din țară și să lucreze în afara ei au făcut-o deja", şi oricum "Marea Britanie nu este o destinație favorită a românilor".
În urma unor replici dure venite de la Bruxelles, care a ameninţat Londra inclusiv cu lansarea unei proceduri de infringement, Guvernul conservator s-a mulţumit să restrângă dreptul la beneficii sociale pentru imigranţii din UE.
Astfel, la 17 decembrie, şeful Guvernului de la Londra a anunţat că, de la 1 ianuarie 2014, vor intra în vigoare mai multe măsuri în acest sens. Printre altele, solicitanţii de locuri de muncă din Uniunea Europeană nu vor mai putea pretinde ajutoare de şomaj în primele trei luni de sejur în Marea Britanie. În plus, şomerii europeni nu vor mai primi alocaţii pentru locuinţă, indiferent de data la care au venit în Marea Britanie.
Românii şi bulgarii au ţinut capul de afiş şi în Olanda, unde Partidul Libertăţii (PVV, extremă dreapta), condus de Geert Wilders, a militat constant pentru o prelungire a restricţiilor. În septembrie 2013, un sondaj efectuat de Maurice de Hond arăta că aproximativ 81% din olandezi se opuneau deschiderii frontierelor pentru români şi bulgari din 2014.
Potrivit unui alt sondaj, publicat la 3 decembrie, 8 din 10 olandezi cred că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari anul viitor.
La 5 decembrie, Parlamentul de la Haga a decis însă, cu o majoritate covârşitoare, să respecte legislaţia europeană şi să deschidă piaţa muncii de anul viitor. Ca şi premierul conservator de la Londra, premierul liberal Mark Rutte a venit cu o serie de măsuri pentru a reduce impactul. Prin urmare, imigranţii vor fi excluşi de la acordarea ajutoarelor sociale în primii şapte ani de rezidenţă, iar durata de rezidenţă pentru obţinerea cetăţeniei a crescut de la cinci la şapte ani.
În pofida votului din Parlament, ministrul pentru afaceri sociale, Lodewijk Asscher, a făcut un apel la Uniunea Europeană să acorde atenţie "competiţiei inechitabile" de pe piaţa europeană a muncii. Totodată, el a susţinut că libera circulaţie a muncitorilor în UE are ca efect "scăderea salariului minim pentru toţi".
În teorie, Franţa se confruntă şi ea cu posibilitatea unui aflux de lucrători, dar se anticipează că realitatea nu va fi dramatică, notează BBC.
În schimb, în Germania criticile nu s-au îndreptat împotriva ridicării restricţiilor, ci a lipsei de măsuri privind prevenirea "abuzurilor" la beneficiile sistemului de asigurări sociale. Asta şi pentru că ţara se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei şi cu o lipsă de personal - calificat şi necalificat - în mai multe sectoare, iar cele mai multe companii au salutat ridicarea restricţiilor.
La 8 octombrie, Hans-Peter Friedrich, la acea dată ministru de Interne, a declarat că mulţi români şi bulgari muncesc serios în Germania, dar a precizat că Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale.
"E adevărat, multe persoane din România şi Bulgaria, dar şi din alte ţări din Estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios şi aceştia sunt bineveniţi. Din păcate, sunt şi unii care vin doar pentru că vor să aibă acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta şi mă aştept ca şi Comisia să înţeleagă aceste diferenţe", a declarat Friedrich, înainte de un Consiliu JAI desfăşurat la Luxemburg.
Cum şi alte ţări au exprimat aceleaşi îngrijorări, la 25 noiembrie, Comisia Europeană a lansat un plan ce cuprinde cinci măsuri pentru a ajuta autorităţile naţionale să pună mai bine în practică normele europene privind libera circulaţie şi să combată eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaţie.
Pe de altă parte, două instanţe germane au decis că românii şi bulgarii au dreptul la şomaj, chiar dacă nu au muncit deloc în Germania. Deciziile nu sunt definitive, dar ele ar putea atrage mulţi imigranţi din cele două ţări, avertizează analiştii. Avertismentul lor este susţinut, de altfel, şi de cifre oficiale.
Directorul Agenţiei Federale pentru Muncă, Heinrich Alt, a declarat, recent, într-un interviu acordat Rheinische Post, că numărul cetăţenilor din România şi Bulgaria care beneficiază de Hartz-IV (ajutoare sociale şi de şomaj) este în creştere. "Faţă de 2007, numărul românilor care primesc ajutor în cadrul Hartz-IV s-a dublat, ajungând la 14.700. În aceaşi perioadă, numărul bulgarilor a crescut de patru ori, la 15.300. De asemenea, se observă că în regiunile cu un şomaj ridicat sunt mulţi bulgari şi români fără un loc de muncă", a spus Alt.
Potrivit estimărilor Institutului de Cercetare IAB, între 100.000 şi 180.000 de emigranţi din Bulgaria şi România îşi vor căuta un loc de muncă în Germania, anul viitor.
În Spania, unde se află aproximativ un milion de români - cel mai mare grup de imigranţi din această ţară - nimeni nu pare interesat de iminenta eliminare a restricţiilor, conform BBC.
Rămâne de văzut câţi români şi bulgari va număra la 1 ianuarie deputatul laburist Keith Vaz, care a anunţat că va controla personal frontiera britanică în prima zi a anului 2014 când vor fi eliminate restricţiile de liberă circulaţie pentru români şi bulgari.
5 ţări unde SALARIILE sunt mai mari decât în Marea Britanie
Sunt 9 ţări din Europa care vor fi obligate de la 1 ianuarie să renunţe la toate restricţiile pentru muncitorii români: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania.
LISTA cuprinde şi ţările cu cele mai mari salarii minime din UE - Luxemburg, Belgia şi Olanda. Alte două ţări cu salarii mari care îşi deschid TOTAL piaţa muncii pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie sunt Irlanda şi Franţa.
În Luxemburg, ţara cu cel mai mare salariu minim din UE, Guvernul a decis să menţină în vigoare măsurile naţionale aplicate statelor UE 10 începând cu data de 01.04.2004. Aceste restrictii sunt valabile si pentru cetatenii romani, dar vor expira la 31 decembrie 2013
Sectoarele in care se acordă permise de muncă în conformitate cu o procedură minimală şi simplificată sunt: agricultură, hotelier, viticultură. Pentru celelalte sectoare, în funcţie de situaţia de pe piaţa forţei de muncă, procedura acordării permisului de muncă poate fi simplificată şi perioadele de graţie reduse.
Din 2014 românii pot cîştiga minim 1.874 de euro pe lună dacă îşi găsesc un angajator luxemburghez dispus să îi recruteze.
Belgia este o altă ţară în care salariile sunt mult mai bune decât în Marea Britanie. Aici, angajatorii sunt obligaţi să plătească minim 1.502 euro fiecărui angajat, indiferent de domeniul de activitate. Angajatorii din Olanda sunt mai exigenţi la restricţiile de limbă, ca şi cei din Franţa - sunt puţini cei care te angajează doar cu limba engleză.
CE JOBURI pot găsi românii în cele 9 ţări
Cele mai multe joburi rămase neocupate în Germania sunt cele de finanţişti şi agenţi de vânzări, în timp ce angajatorii din Marea Britanie nu găsesc mai ales manageri, IT-işti şi asistenţi medicali.
Firmele din Austria vor în special personal în hoteluri şi restaurante, iar angajatorii din Belgia nu găsesc muncitori în asamblarea de piese şi operatori de maşini, potrivit unei monitorizări realizate de centrul Comisiei Europene, EURES.
Aproape 2 milioane de joburi disponibile în ţările UE pentru cetăţenii din alte ţări
Potrivit portalului Eures, care centralizează toate joburile disponibile la nivelul UE adresate cetăţenilor din orice altă ţară comunitară, sunt 1,96 milioane de posturi vacante în acest moment.
Poţi vedea repartizarea joburilor pe ţări aici
Cele mai căutate ocupaţii de către angajatori:
1 Ingineri de sisteme şi programatori 1154 firme
2 Bucătari 879
3 Şefi de sală, chelneri şi barmani 810
4 Ingineri şi tehnicieni în mecanică 735
5 Agenţi de vânzări în întreprinderi 679
6 Alţi specialişti în informatică 663
7 Tehnicieni informaţicieni 660
8 Directori de vânzări şi marketing 614
9 Ingineri şi tehnicieni în electricitate 555
10 Ingineri mecanici diplomaţi etc. 551
Germania
1. Specialişti în domeniile Finanţe şi Vânzări - 22.600
2. Electronişti şi specialişti în instalaţii electrice - 20,500
3. Mecanici şi instalatori - 15.590
4. Arhitecţi, ingineri -15.300
5. Muncitori în finisare de construcţii - 14.500
Marea Britanie
1. Manageri de departamente - 240.400
2. Specialişti în asistenţă medicală şi tratamente moderne - 68.300
3. Specialişti în domeniile Finanţe şi Vânzări - 63.660
4. IT-işti şi specialişti în calculatoare - 38.600)
5. Asistenţi medicali - 34.480
Belgia
1. Muncitori în asamblarea de piese - 7.000
2. Operatori de maşini - 6.990
3. Vânzători în magazine - 6.470
4. Vânzători în pieţe - 6.460
5. Casieri şi lucrători comerciali - 6.450
Austria
1. Personal în hoteluri şi restaurante - 11.185
2. Vânzători în magazine - 4.000)
3. Mecanici şi instalatori - 2.670
4. Muncitori în finisare de construcţii - 2.300
5. Electronişti şi specialişti în instalaţii electrice - 2.150
LISTA COMPLETĂ a celor mai căutate joburi din statele UE pot fi văzute aici.
În ciuda avalanşei de articole de presă din ultimul an, Marea Britanie nu este singura opţiune din 2014 pentru românii care vor să muncească în afara ţării. Sunt alte ţări cu salarii mai mari care şterg toate restricţiile pentru români începând cu 1 ianuarie.
LISTA cuprinde şi ţările cu cele mai mari salarii minime din UE - Luxemburg, Belgia şi Olanda. Alte două ţări cu salarii mari care îşi deschid TOTAL piaţa muncii pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie sunt Irlanda şi Franţa.
În Luxemburg, ţara cu cel mai mare salariu minim din UE, Guvernul a decis să menţină în vigoare măsurile naţionale aplicate statelor UE 10 începând cu data de 01.04.2004. Aceste restrictii sunt valabile si pentru cetatenii romani, dar vor expira la 31 decembrie 2013
Din 2014 românii pot câştiga minim 1.874 de euro pe lună dacă îşi găsesc un angajator luxemburghez dispus să îi recruteze.
Belgia este o altă ţară în care salariile sunt mult mai bune decât în Marea Britanie. Aici, angajatorii sunt obligaţi să plătească minim 1.502 euro fiecărui angajat, indiferent de domeniul de activitate. Angajatorii din Olanda sunt mai exigenţi la restricţiile de limbă, ca şi cei din Franţa - sunt puţini cei care te angajează doar cu limba engleză.
În acest timp, britanicii, îngrijoraţi de venirea românilor, anunţă reducerea beneficiilor sociale pentru migranţi. Premierul britanic, David Cameron, a anunţat, marţi seara, măsuri dure împotriva aşa-numitului "turism pentru beneficii sociale", afirmând că imigranţii din cadrul UE nu vor putea să pretindă sprijin din partea contribuabililor pe termen nelimitat, relatează BBC News Online.
Premierul a declarat că cetăţenii britanici sunt "profund îngrijoraţi" de nivelul imigraţiei provenind din România şi Bulgaria şi a anunţat o serie de măsuri pentru a se adresa îngrijorărilor publicului în legătură cu impactul imigraţiei curente şi viitoare din Europa de Est asupra economiei Marii Britanii şi a serviciilor publice.
Topul salariilor minime (2013)
1. Luxemburg -1.874 euro
2. Belgia -1.502 euro
3. Olanda - 1.478 euro
4. Irlanda - 1.462 euro
5. Franţa - 1.430 euro
6. Marea Britanie - 1.190 euro
