Aşa se explică faptul că deşi în Teleorman încasările din TVA sunt cam cele mai mici din ţară, la capitolul alocări, regiunea patronată de vicepremierul Liviu Dragnea primeşte din vistieria statului chiar şi de 17 ori mai mult.
Când vorbim despre încasările din TVA pentru fiecare judeţ în parte, ajungem la un paradox. Cifrele raportate de ANAF şi Ministerul Finanţelor pentru încasările şi alocările de TVA aferente fiecărui judeţ în 2013 scot în evidenţă două aspecte: 1) primii care contribuie sunt ultimii care primesc şi 2) banii colectaţi din 12 judeţe susţin activitatea celorlalte 30 de judeţe.
Cel mai evident exemplu e cel al judeţului din care vine vicepremierul Liviu Dragnea. În 2013, în Teleorman, veniturile din TVA au fost de numai 16,6 milioane de lei. În schimb, la bugetul local au ajuns din vistieria statului nu mai puţin de 287 de milioane de lei. Adică, de 17 ori mai mult.
NU la fel stăteau lucrurile în 2011. Înainte de schimbarea Puterii, în Teleorman se încasau 66 de milioane de lei din TVA şi se primeau înapoi la bugetele locale cam de patru ori mai mulţi bani. Acum însă, judeţul lui Dragnea a primit exact aceeaşi sumă care a fost repartizată şi pentru Vrancea, în condiţiile în care, la capitolul încasări din TVA, Vrancea este de 10 ori mai prolifică decât Teleorman.
Un alt exemplu: judeţul Călăraşi, unde conducerea e asigurată de Răducu Filipescu, tot membru USL. Deşi în 2013 colectările din TVA sunt negative, judeţul a primit 216 milioane de lei.
O altă "bizarerie" constă în faptul că cele mai mici colectări din TVA se înregistrează în judeţele cu activitate preponderent agricolă, acolo unde funcţionează companii intens subvenţionate din fondurile Uniunii Europene.
În plus, 6 din top 10 latifundiari sunt persoane juridice care lucrează terenuri în judeţele Călăraşi, Teleorman, Tulcea şi Ialomiţa. Cu o astfel de împărţire a veniturilor, analiştii economici spun că autorităţile dau dovadă nu doar de inechitate fiscală, ci confirmă faptul că folosesc şabloane de finanţare administrativă fără logică.