Reabilitarea tronsonului de cale ferată de 44 de kilometri dintre Vinţu de Jos și Simeria, care asigură legatura între centrul și vestul tării, a bătut pasul pe loc mai mulți ani. Lucrarea despre care Cristian Rizea a făcut dezvăluiri despre cum au curs șpăgile între oameni de afaceri și cei care dețineau puterea la acel moment a fost câștigată în 2011 de un consorțiu condus de austriecii de la Swietelsky şi Strabag în parteneriat cu Alstom, Arcada, Euro Construct Trading 98 şi Transferoviar Grup. Este vorba despre cel mai mare contract de infrastructură feroviară din 2013, de aproximativ 300 de milioane de euro.
Însă cei care au pierdut, spaniolii de la FCC, au contestat acordarea contractului și au avut câștig de cauză. În primăvara lui 2012 s-a schimbat puterea în România și se pare că s-au schimbat și interesele, dacă ne uităm la evoluția acestui proiect. Au urmat apoi trei licitații, toate câștigate de FCC, însă de fiecare dată licitația a fost anulată. Grupul spaniol a primit atunci și un avans considerabil: 40 de milioane de dolari. Asta deși contractul era contestat în instanță de firma austriacă. Astfel că FCC deși a primit avansul, nu a realizat nicio lucrare, deoarece firma nu era sigură de contract. Abia în toamna anului 2013, contractul a fost anulat de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și, în final, a ajuns la rivali, firmele din celălalt consorțiu.
Apoi CFR SA a trebuit să recupereze banii plătiți drept avans. Un raport al corpului de control al ministrului transporturilor arată că din cele 40 de milioane de euro s-ar fi recuperat doar 30. Reprezentanții CFR SA susțin că a fost recuperată toată suma, însă nu există o dovadă publică în acest sens.
Deși termenul de execuție a lucrărilor a fost de 30 de luni, doi ani s-au pierdut numai cu licitația, deoarece compania de stat a atribuit acest contract de șase ori!
Abia șase ani mai târziu, în anul 2019, au fost finalizate lucrările de modernizare pe bucata de cale ferată dintre Vinţu de Jos și Simeria. Tronsonul, reabilitat din fonduri europene, dar și cu bani de la buget din cauza întârzierilor, asigură viteze maxime de 160 km/h pentru trenurile de călători şi de 120 km/h pentru cele de marfă, plus un tunel şi 9 pasaje denivelate.
Potrivit datelor furnizate de CFR SA, doar pe 30% din rețeaua de cale ferată a României, trenurile circulă cu o viteză mai mare de 100 de kilometri pe oră. Cu 160 km/h se poate circula doar pe 406 kilometri de cale ferată, adică pe 3,8% din lungimea întregii rețele. Viteza medie cu care circulă trenurile în România este de 30-40 de kilometri la oră, iar starea liniilor variază de la „deplorabilă la rezonabilă”, arată un studiu realizat recent de Autoritatea pentru Reformă Feroviară