,,Tornada de la Drajna s-a format în momentul în care frontul atmosferic rece care a pătruns în România, pe la Oltenița, s-a ciocnit cu unul de aer foarte cald. Din cauza temperaturilor ridicate s-au dezvoltat foarte mult norii cumulonimbus a căror înălțime a atins 13-14 kilometr, '' a explicat Meda Andrei.
„Vorbim despre o super-celulă, ce s-a întâmplat acolo, pentru că apare o mișcare rotațională între curentul ascendent din față, care hrănește furtuna, și cel descendent, precipitabil”, a mai spus meteorologul Meda Andrei.
Meteorogul spune că astfel de fenomene se produc în sezonul cald când se pot înregistra diferențe termice semnificative între fronturile atmosferice. „Zona cea mai vulnerabilă în țara noastră o reprezintă Bărăganul pentru că este zonă de câmpie se încinge foarte repede temperaturile cresc foarte mult”, a precizat Meda Andrei.
Meteorologii încearcă să stabilească puterea cu care a lovit tornada în Călărași. Specialiștii spun că au nevoie să analizeze datele surprinse de radarele meteo, să facă cercetări pe teren la fața locului și să vadă imaginile care au fost surprinse de martori.
Tornadă uriaşă în Călăraşi, un autocar răsturnat, case fără acoperişuri (GALERIE VIDEO+FOTO)
Ce sunt norii cumulonimbus
Norii cumulonimbus sunt nori de furtună, formați din vapori de apă sub acțiunea unui vânt ascendent. Aceștia înmagazinează un volum mare de apă, care la un moment dat cade sub formă de precipitații, apărând un puternic curent descendent, care poate intra în rotație cu aerul cald. Astfel, apare un fuior sau pâlnie la baza norului, care coboară și atinge solul, producând o tornadă.
